TITLUL II
JUDECATA
CAPITOLUL I
DISPOZITII GENERALE
Indatoririle instantei de judecata
Art. 287. - Instanta de judecata isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii adevarului si a realizarii rolului educativ al judecatii.
Instanta isi formeaza convingerea pe baza probelor administrate in cauza.*)
Locul unde se desfasoara judecata
Art. 288. - Judecata se desfasoara la sediul instantei. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc.
Oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea
Art. 289. - Judecata cauzei se face in fata instantei constituita potrivit legii si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si in contradictoriu.
Publicitatea sedintei de judecata
Art. 290. - Sedinta de judecata este publica. Minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de judecata.
Daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnitatii sau vietii intime a unei persoane, instanta, la cererea procurorului, a partilor ori din oficiu, poate declara sedinta secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei.*)
Declararea sedintei secrete se face in sedinta publica, dupa ascultarea partilor prezente si a procurorului cand participa la judecata.
In timpul cat sedinta este secreta, nu sunt admisi in sala de sedinta decat partile, reprezentantii acestora, aparatorii si celelalte persoane chemate de instanta in interesul cauzei.
*) Alin. 2 al art. 287 si alin. 2 al art. 290 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 45/1993.
Citarea partilor la judecata
Art. 291. - Judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este indeplinita.
Neprezentarea partilor citate nu impiedica judecarea cauzei. Cand instanta considera ca este necesara prezenta uneia dintre partile lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia, amanand in acest scop judecata.
Partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene.
Cand judecata se amana, martorii, expertii si interpretii prezenti iau in cunostinta noul termen de judecata.
La cererea persoanelor care iau termenul in cunostinta, instanta le inmaneaza citatii, spre a le servi drept justificare la locul de munca, in vederea prezentarii la noul termen. Cand judecata ramane in continuare, partile si celelalte persoane care participa la proces nu se mai citeaza.
Militarii sunt citati, la fiecare termen.
Detinutii sunt citati, de asemenea, la fiecare termen.
Compunerea instantei
Art. 292. - Instanta judeca in complet de judecata, a carui compunere este cea prevazuta de lege.
Completul de judecata trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecarii cauzei. Cand aceasta nu este posibil, completul se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor.
Dupa inceperea dezbaterilor orice schimbare intervenita in compunerea completului atrage reluarea de la inceput a dezbaterilor.
Judecata de urgenta in cauzele cu detinuti
Art. 293. - Judecata in cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv se face de urgenta si cu precadere. Judecata se face cu precadere si atunci cand unii dintre inculpati sunt detinuti in alta cauza. Cand instanta gaseste necesar si aceasta este posibil, face in cauza aplicatia dispozitiilor cu privire la disjungere.
Asigurarea apararii
Art. 294. - In cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, presedintele instantei, o data cu fixarea termenului de judecata, ia masuri pentru desemnarea aparatorului.
Inculpatul, celelalte parti si aparatorii au dreptul sa ia cunostinta de dosar in tot cursul judecatii.
Cand inculpatul se afla in stare de detinere, presedintele instantei ia masuri ca acesta sa-si poata exercita dreptul prevazut in alineatul precedent si sa poata lua contact cu aparatorul sau.
Alte masuri pregatitoare
Art. 295. - Presedintele completului de judecata are indatorirea sa ia din timp toate masurile necesare, pentru ca la termenul de judecata fixat judecarea cauzei sa nu sufere amanare.
De asemenea, se ingrijeste ca lista cauzelor fixate pentru judecata sa fie intocmita si afisata la instanta, spre vedere, cu 24 de ore inaintea termenului de judecata.
La intocmirea listei se tine seama de data intrarii cauzelor la instanta, dandu-se intaietate cauzelor in care sunt detinuti si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta.
Atributiile presedintelui completului
Art. 296. - Presedintele conduce sedinta, indeplinind toate indatoririle pe care le are de la lege si decide asupra cererilor formulate de parti, daca rezolvarea acestora nu este data in caderea completului.
In cursul judecatii, intrebarile se pun prin mijlocirea presedintelui. Acesta poate incuviinta ca intrebarile sa fie adresate direct.
Stingerea cauzei si apelul celor citati
Art. 297. - Presedintele anunta, potrivit ordinii de pe lista de sedinta, cauza a carei judecare este la rand, dispunand facerea apelului partilor si al celorlalte persoane citate, si constata care din ele s-au prezentat.
Partile se pot prezenta si participa la judecata chiar daca nu au fost citate sau nu au primit citatia, presedintele avand indatorirea sa stabileasca identitatea acestora.
Asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei
Art. 298. - Presedintele vegheaza asupra mentinerii ordinii si solemnitatii sedintei, putand lua masurile necesare in acest scop.
Presedintele poate limita accesul publicului la sedinta de judecata, tinand seama de marimea salii de sedinta.
Partile si persoanele care asista la sedinta de judecata sunt obligate sa pastreze disciplina sedintei.
Cand o parte sau oricare alta persoana tulbura sedinta sau nesocoteste masurile luate, presedintele ii atrage atentia sa respecte disciplina, iar in caz de repetare ori de abateri grave, dispune indepartarea ei din sala.
Partea indepartata este chemata in sala inainte de inceperea dezbaterilor. Presedintele ii aduce la cunostinta actele esentiale efectuate in lipsa si ii citeste declaratiile celor ascultati.
Constatarea infractiunilor de audienta
Art. 299. - Daca in cursul sedintei se savarseste o fapta prevazuta de legea penala, presedintele constata acea fapta si identifica pe faptuitor. Procesul-verbal intocmit se trimite procurorului.
Instanta, daca este cazul, poate dispune arestarea preventiva a invinuitului, iar presedintele emite un mandat de arestare a acestuia. Despre luarea acestei masuri se face mentiune in incheierea de sedinta. Cel invinuit este trimis de indata procurorului impreuna cu procesul-verbal si cu mandatul de arestare.
Verificarea sesizarii instantei si a arestarii inculpatului
Art. 300. - Instanta este datoare sa verifice din oficiu, la prima infatisare, regularitatea actului de sesizare.
In cazul cand se constata ca sesizarea nu este facuta potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi inlaturata de indata si nici prin acordarea unui termen in acest scop, dosarul se restituie organului care a intocmit actul de sesizare, in vederea refacerii acestuia.
In cauzele in care inculpatul este arestat, instanta legal sesizata este, de asemenea, datoare sa verifice din oficiu, la prima infatisare, regularitatea luarii si mentinerii acestei masuri.
Drepturile procurorului si ale partilor in instanta
Art. 301. - In cursul judecatii, procurorul si oricare dintre parti pot formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii.
Partea vatamata poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la latura penala a cauzei. In caz de concurs de infractiuni sau de conexitate, dreptul partii vatamate se limiteaza la fapta care i-a cauzat vatamarea.
Partea civila poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii in masura in care acestea au legatura cu pretentiile sale civile.
Rezolvarea chestiunilor incidente
Art. 302. - Instanta este obligata sa puna in discutie cererile si exceptiile aratate in art. 301 sau exceptiile ridicate din oficiu si sa se pronunte asupra lor prin incheiere motivata. Instanta se pronunta prin incheiere motivata si asupra tuturor masurilor luate in cursul judecatii.
Suspendarea judecatii
Art. 303. - Cand se constata pe baza unei expertize medicale ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata, instanta dispune prin incheiere suspendarea procesului penal pana cand starea sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata.
Daca sunt mai multi inculpati, iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei si disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze.
Incheierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacata separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.
Procesul penal se reia din oficiu de indata ce inculpatul poate participa la judecata.
Instanta este obligata sa se informeze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea procesului penal.
Note privind desfasurarea procesului
Art. 304. - In cursul sedintei de judecata grefierul ia note cu privire la desfasurarea procesului. Procurorul si partile pot cere citirea notelor si vizarea lor de catre presedinte.
Incheierea de sedinta
Art. 305. - Desfasurarea procesului in sedinta de judecata se consemneaza intr-o incheiere care cuprinde:
a) ziua, luna, anul si denumirea instantei;
b) mentiunea daca sedinta a fost sau nu publica;
c) numele si prenumele judecatorilor, procurorului si grefierului;
d) numele si prenumele partilor, aparatorilor si ale celorlalte persoane care participa in proces si care au fost prezente la judecata, precum si ale celor care au lipsit, cu aratarea calitatii lor procesuale si cu mentiunea privitoare la indeplinirea procedurii;
e) enuntarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si textele de lege in care a fost incadrata fapta;
f) inscrisurile care s-au citit in sedinta;
g) cererile de orice natura formulate de procuror, de parti si de ceilalti participanti la proces;
h) concluziile procurorului si ale partilor;
i) masurile luate in cursul sedintei.
Incheierea se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de presedintele completului de judecata si de grefier.
Cand hotararea se pronunta in ziua in care a avut loc judecata, nu se intocmeste o incheiere separata.
Solutionarea cauzei
Art. 306. - Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor. Pentru motive temeinice, deliberarea si pronuntarea pot fi amanate cel mult 15 zile.
Deliberarea
Art. 307. - La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea.
Completul de judecata delibereaza in secret.
Luarea hotararii
Art. 308. - Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata asupra solutiilor date chestiunilor supuse deliberarii.
Cand unanimitatea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritate.
Daca din deliberare rezulta mai mult decat doua pareri, judecatorul care opineaza pentru solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa.
Motivarea opiniei separate este obligatorie.
Daca completul de judecata este format din doi judecatori si unanimitatea nu poate fi intrunita, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta.
Minuta
Art. 309. - Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, care trebuie sa aiba continutul prevazut pentru dispozitivul hotararii. Minuta se semneaza de membrii completului de judecata.
Pronuntarea hotararii
Art. 310. - Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier.
La pronuntarea hotararii partile nu se citeaza. Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare.
Felul hotararilor
Art. 311. - Hotararea prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza se numeste sentinta.
Hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului, recursului in anulare, recursului in interesul legii, precum si hotararea pronuntata de instanta de recurs in rejudecarea cauzei se numeste decizie.*)
Toate celelalte hotarari date de instante in cursul judecatii se numesc incheieri.
Redactarea si semnarea hotararii
Art. 312. - Sentinta sau decizia se redacteaza de unul din judecatorii care au participat la solutionarea cauzei si se semneaza de toti membrii completului si de grefier.
In caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de a semna, hotararea se semneaza in locul acestuia de presedintele completului. Daca si presedintele completului este impiedicat a semna, hotararea se semneaza de presedintele instantei. Cand impiedicarea priveste pe grefier, hotararea se semneaza de grefierul sef. In toate cazurile se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea.
*) Alin. 2 al art. 311 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 45/1993.
CAPITOLUL II
JUDECATA IN PRIMA INSTANTA
Sectiunea I
Desfasurarea judecarii cauzelor
Masuri premergatoare
Art. 313. - Presedintele instantei, primind dosarul cauzei, fixeaza de indata termen de judecata si da dispozitie pentru citarea persoanelor care trebuie sa fie chemate la judecata.
Citatia trebuie sa fie inmanata inculpatului cu cel putin 3 zile inaintea termenului fixat. O data cu citatia, inculpatului aflat in stare de detinere i se comunica si copia actului de sesizare a instantei.
Prezenta inculpatului la judecata
Art. 314. - Judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere.
Aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie.
Art. 315. - Participarea procurorului Procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor, in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 2 ani sau mai mare, in cauzele in care vreunul din inculpati se afla in stare de detentie sau este minor, precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni, procurorul participa cand considera necesar.*) In sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile.
* Alin. 1 al art. 315 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/1996.
Rolul procurorului
Art. 316. - In desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor, procurorul exercita rolul sau activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii ispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate.*)
Cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate.
Cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art. 10 lit. f)-h) si j), procurorul pune, dupa caz, concluzii de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal.
Obiectul judecatii
Art. 317. - Judecata se margineste la fapta si la persoana aratate in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal, si la fapta si persoana la care se refera extinderea.
Verificari privitoare la inculpat
Art. 318. - La termenul de judecata, dupa strigarea cauzei si apelul partilor, presedintele verifica identitatea inculpatului. In cazul cand inculpatul se afla in stare de detinere, presedintele se incredinteaza daca a primit in termenul prevazut in art. 313 alin. 2 copia actului de sesizare a instantei. Cand actul nu a fost comunicat, daca inculpatul cere, judecata se amana, iar presedintele ii inmaneaza copie de pe actul de sesizare a instantei, facandu-se mentiune despre aceasta in incheierea de sedinta.
De asemenea, judecata se amana la cererea inculpatului, cand comunicarea s-a facut cu mai putin de 3 zile inaintea termenului de judecata.
*) Alin. 1 al art. 316 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 45/1993.
Masuri premergatoare privind martorii, expertii si interpretii
Art. 319. - Dupa apelul martorilor, expertilor si interpretilor, presedintele cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de sedinta si le pune in vedere sa nu se indeparteze fara incuviintarea sa.
Expertii raman in sala de sedinta, afara de cazul in care instanta dispune altfel.
Martorii, expertii si interpretii prezenti pot fi ascultati, chiar daca nu au fost citati sau nu au primit citatie, insa numai dupa ce s-a stabilit identitatea acestora.
Lamuriri, exceptii si cereri
Art. 320. - Presedintele explica persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces.
Presedintele intreaba pe procuror si pe parti daca au de formulat exceptii, cereri sau propun efectuarea de probe noi.
In cazul cand se propun noi probe, trebuie sa se arate faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afla aceste mijloace, iar in ce priveste martorii si expertii, identitatea si adresa acestora.
Procurorul si partile pot cere administrarea de probe noi si in cursul cercetarii judecatoresti.
Ordinea cercetarii judecatoresti
Art. 321. - Instanta incepe efectuarea cercetarii judecatoresti, cand cauza se afla in stare de judecata.
Ordinea de efectuare a actelor de cercetare judecatoreasca este cea prevazuta in dispozitiile cuprinse in prezenta sectiune.
Instanta poate dispune unele schimbari ale ordinii, cand aceasta este necesar pentru buna
desfasurare a cercetarii judecatoresti. Cand inculpatul este prezent, schimbarea ordinii nu poate fi dispusa decat dupa ascultarea acestuia.
Inceperea cercetarii judecatoresti
Art. 322. - Presedintele dispune ca grefierul sa dea citire actului de sesizare a instantei, dupa care explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce. Totodata lamureste pe inculpat cu privire la dreptul pe care il are de a pune intrebari coinculpatilor, celorlalte parti, martorilor, expertilor, precum si de a da explicatii in tot cursul cercetarii judecatoresti, cand socoteste ca este necesar.
Ascultarea inculpatului
Art. 323. - Instanta procedeaza apoi la ascultarea inculpatului.
Inculpatul este lasat sa arate tot ce stie despre fapta pentru care a fost trimis in judecata, apoi i se pot pune intrebari de catre presedinte si ceilalti membri ai completului, precum si de catre procuror, de partea vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpati si de aparatorul inculpatului a carui ascultare se face.
Instanta respinge intrebarile care nu sunt necesare in cauza.
Inculpatul poate fi reascultat ori de cate ori este necesar.
Ascultarea coinculpatilor
Art. 324. - Daca sunt mai multi inculpati, ascultarea fiecaruia dintre ei se face in prezenta celorlalti inculpati.
Cand interesul aflarii adevarului cere, instanta poate dispune ascultarea vreunuia dintre inculpati, fara ca ceilalti sa fie de fata.
Declaratiile luate separat sunt citite in mod obligatoriu celorlalti inculpati, dupa ascultarea lor.
Inculpatul poate fi din nou ascultat in prezenta celorlalti inculpati sau a unora dintre ei.
Citirea declaratiilor anterioare ale inculpatului
Art. 325. - Cand inculpatul nu-si mai aminteste anumite fapte sau imprejurari sau cand exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele date anterior, presedintele cere acestuia explicatii, putand da citire, in intregime sau in parte, declaratiilor anterioare.
Cand inculpatul refuza sa dea declaratii, instanta dispune citirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior.
Ascultarea celorlalte parti
Art. 326. - Dupa ascultarea inculpatului se procedeaza la ascultarea celorlalte parti. Dispozitiile art. 322-324 si 325 alin. 1 se aplica in mod corespunzator si la ascultarea acestora.
Ascultarea martorului, expertului sau interpretului
Art. 327. - Instanta trece apoi la ascultarea martorilor potrivit art. 323 si 325, care se aplica in mod corespunzator. Dupa ce martorului i s-au pus intrebari de instanta si de procuror, el este intrebat de partea care l-a propus si apoi de celelalte parti.
Martorul care poseda un inscris in legatura cu depozitia facuta poate sa-I citeasca in instanta. Procurorul si partile au dreptul sa examineze inscrisul, iar instanta poate dispune retinerea inscrisului la dosar, in original sau in copie.
Daca ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibila, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta in cursul urmaririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei.
Instanta dispune citirea declaratiilor anterioare si atunci cand martorul face declaratii care sunt in contrazicere cu cele date anterior.
Daca unul sau mai multi martori lipsesc, instanta poate dispune motivat fie continuarea judecatii, fie amanarea cauzei. Martorul a carui lipsa nu este justificata poate fi adus silit.
Dispozitiile prevazute in alineatele precedente se aplica in mod corespunzator si in caz de ascultare a expertului sau interpretului.
Masuri privitoare la martori
Art. 328. - Martorii ascultati raman in sala, la dispozitia instantei, pana la terminarea actelor de cercetare judecatoreasca care se efectueaza in sedinta respectiva. Daca instanta gaseste necesar, poate dispune retragerea lor sau a unora dintre ei, din sala de sedinta, in vederea reaudierii ori a confruntarii lor.
Instanta, luand concluziile procurorului si ale partilor, poate incuviinta plecarea martorilor dupa ascultarea lor.
Renuntarea la martori
Art. 329. - Procurorul si partile pot renunta la martorii pe care i-au propus.
Dupa punerea in discutie a renuntarii, instanta poate dispune ca martorii sa nu fie ascultati, daca audierea nu mai este necesara.
Daca in cursul cercetarii judecatoresti administrarea unei probe anterior admise apare inutila, instanta, dupa ce asculta procurorul si partile, poate dispune ca acea proba sa nu mai fie administrata.
Prezentarea mijloacelor materiale de proba
Art. 330. - Cand in cauza supusa judecatii exista mijloace materiale de proba, instanta, din oficiu sau la cerere, dispune, daca este necesar, aducerea si prezentarea acestora.
Amanarea pentru probe noi
Art. 331. - Daca din cercetarea judecatoreasca rezulta ca pentru lamurirea faptelor sau imprejurarilor cauzei este necesara administrarea unor probe noi si daca nu este cazul sa faca aplicarea art. 333, instanta dispune fie judecarea cauzei in continuare, fie amanarea ei.
Cercetarea penala efectuata de un organ necompetent
Art. 332. - Cand se constata inainte de terminarea cercetarii judecatoresti ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetare penala de un alt organ decat cel competent, instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului, care procedeaza potrivit art. 268 alin. 1.
Cauza nu se restituie atunci cand constatarea prevazuta in alineatul precedent are loc dupa inceperea dezbaterilor sau cand instanta in urma cercetarii judecatoresti schimba incadrarea juridica a faptei intr-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de cercetare.
Impotriva hotararii de desesizare se poate face recurs de catre procuror si de inculpatul arestat in cauza.
Dosarul este trimis procurorului imediat dupa ramanerea definitiva a hotararii la prima instanta sau in cel mult 5 zile de la pronuntarea hotararii de catre instanta de recurs.
Restituirea pentru completarea urmaririi
Art. 333. - In tot cursul judecatii instanta se poate desesiza si restitui dosarul procurorului, cand din administrarea probelor sau din dezbateri rezulta ca urmarirea penala nu este completa si ca in fata instantei nu s-ar putea face completarea acesteia decat cu mare intarziere.
Instanta este obligata sa arate motivele pentru care, potrivit alineatului precedent, a dispus restituirea, indicand totodata faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin ce anume mijloace de proba.
Dispozitiile art. 332 alin. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator.
Schimbarea incadrarii juridice
Art. 334. - Daca in cursul judecatii se considera ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata, instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau eventual amanarea judecatii, pentru a-si pregati apararea.
Extinderea actiunii penale pentru alte acte materiale
Art. 335. - Daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale, care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata, instanta, prin incheiere, extinde actiunea penala cu privire si la aceste acte si procedeaza, dupa caz, fie la judecarea infractiunii in intregul ei, fie la restituirea cauzei procurorului potrivit dispozitiilor art. 333, in vederea completarii urmaririi penale.
Daca cu privire la unele din actele care intra in continutul aceleiasi infractiuni s-a pronuntat anterior o hotarare definitiva, instanta reuneste cauza cu aceea in care s-a dat hotararea definitiva, pronuntand o noua hotarare in raport cu toate actele care intra in continutul infractiunii si desfiinteaza hotararea anterioara.
Instanta este obligata, daca retine cauza spre judecata, sa puna in discutie actele cu privire la care s-a dispus extinderea, facand aplicatia in ce priveste incadrarea juridica si a dispozitiilor art. 334.
In caz de restituire se aplica dispozitiile art. 332 alin. 3 si 4.
Extinderea procesului penal pentru alte fapte
Art. 336. - Cand in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata, procurorul poate cere extinderea procesului penal si in ce priveste aceasta fapta, iar cand instanta gaseste cererea intemeiata, o admite si:
a) daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala, procedeaza la judecarea cauzei si cu privire la aceasta infractiune;
b) daca procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala, dar cere trimiterea cauzei la procuror in conditiile art. 333, instanta poate reveni asupra extinderii procesului penal sau poate dispune trimiterea la procuror.
Daca procurorul nu participa la judecata si sunt intrunite conditiile prevazute in alin. 1, instanta extinde din oficiu procesul penal si procedeaza fie la judecarea cauzei, fie la trimiterea ei la procuror potrivit alineatului precedent.
Dispozitiile art. 335 alin. 3 sunt aplicabile in mod corespunzator, iar in caz de trimitere la procuror se aplica dispozitiile art. 332 alin. 3 si 4.
Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane
Art. 337. - In cursul judecatii, cand se descopera date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului sau date cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana, dar in legatura cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoana.
Daca instanta gaseste cererea intemeiata, o admite si procedeaza potrivit dispozitiilor art. 336, care se aplica in mod corespunzator.
Dispozitii privind masurile preventive, de siguranta si asiguratorii
Art. 338. - In cazurile de restituire potrivit art. 332, 333 si 335 si de trimitere a dosarului la procuror in cazurile prevazute in art. 336 si 337, instanta dispune asupra masurilor preventive, asupra masurilor de siguranta prevazute in art. 113 si 114 din Codul penal, asupra masurilor asiguratorii, cu privire la persoanele in privinta carora s-a dispus restituirea cauzei sau trimiterea dosarului la procuror.
Terminarea cercetarii judecatoresti
Art. 339. - Inainte de a declara terminata cercetarea judecatoreasca, presedintele intreaba pe procuror si pe parti daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti.
Daca nu s-au formulat cereri sau daca cererile formulate au fost respinse, ori daca s-au efectuat completarile cerute, presedintele declara terminata cercetarea judecatoreasca.
Dezbaterile si ordinea in care se da cuvantul
Art. 340. - Dupa terminarea cercetarii judecatoresti se trece la dezbateri, dandu-se cuvantul in urmatoarea ordine: procurorului, partii vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si inculpatului.
Presedintele poate da cuvantul si in replica, respectandu-se aceeasi ordine.
Presedintele are dreptul sa intrerupa pe cei care au cuvantul, daca in sustinerile lor depasesc limitele cauzei ce se judeca.
Pentru motive temeinice dezbaterile pot fi intrerupte. Intreruperea nu poate fi mai mare de 5 zile.
Ultimul cuvant al inculpatului
Art. 341. - Presedintele inainte de a incheia dezbaterile da ultimul cuvant inculpatului personal.
In timpul in care inculpatul are ultimul cuvant, nu i se pot pune intrebari. Daca inculpatul releva fapte sau imprejurari noi, esentiale pentru solutionarea cauzei, instanta dispune reluarea cercetarii judecatoresti.
Concluzii scrise
Art. 342. - Instanta, cand socoteste necesar, poate cere partilor, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise. Procurorul si partile pot depune concluzii scrise, chiar daca nu au fost cerute de instanta.
Sectiunea II
Deliberarea si hotararea instantei
Obiectul deliberarii
Art. 343. - Completul de judecata delibereaza mai intai asupra chestiunilor de fapt si apoi asupra chestiunilor de drept.
Deliberarea poarta asupra existentei faptei si vinovatiei faptuitorului, asupra stabilirii pedepsei, asupra masurii educative ori masurii de siguranta cand este cazul sa fie luata, precum si asupra computarii retinerii si arestarii preventive.
Completul de judecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin infractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, mijloacelor materiale de proba, cheltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.
Toti membrii completului de judecata au indatorirea sa-si spuna parerea asupra fiecarei chestiuni.
Presedintele isi spune parerea cel din urma.
Reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor
Art. 344. - Daca in cursul deliberarii instanta gaseste ca o anumita imprejurare trebuie lamurita si ca este necesara reluarea cercetarii judecatoresti, repune cauza pe rol.
Daca lamurirea acelei imprejurari se poate face numai prin reluarea dezbaterilor, instanta o va pune in discutie in aceeasi sedinta, daca este posibil, sau in alta sedinta in continuare.
Rezolvarea actiunii penale
Art. 345. - Instanta hotaraste prin sentinta asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntand, dupa caz, condamnarea, achitarea sau incetarea procesului penal.
Condamnarea se pronunta daca instanta constata ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat.
Achitarea sau incetarea procesului penal se pronunta potrivit art. 11 pct. 2.
Cand instanta a constatat ca exista cazul prevazut in art. 10 lit. b1), o data cu achitarea face si apicarea art. 181 alin. 3 din Codul penal.*)
Daca instanta a dispus inlocuirea raspunderii penale, o data cu incetarea procesului penal face aplicarea art. 91 din Codul penal.**)
*) Alin. 4 al art. 345 a fost introdus prin Legea nr. 7/1973.
**) Alin. 5 al art. 345 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 104/1992.
Rezolvarea actiunii civile
Art. 346. - In caz de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii civile.
Cand achitarea s-a pronuntat pentru cazul prevazut in art. 10 lit. b 1 ) ori pentru ca instanta a constatat existenta unei cauze care inlatura caracterul penal al faptei, sau pentru ca lipseste vreunul din elementele constitutive ale infractiunii, instanta poate obliga la repararea pagubei potrivit legii civile.**)
Nu pot fi acordate despagubiri civile in cazul cand achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta imputata nu exista, ori nu a fost savarsita de inculpat.
Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila cand pronunta achitarea pentru cazul prevazut in art. 10 lit. b), ori cand pronunta incetarea procesului penal pentru vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. f) si j). **)
Alin. 2 al art. 346 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 7/1973.
Rezolvarea separata a actiunii civile
Art. 347. - Instanta poate dispune disjungerea actiunii civile si amanarea judecarii acesteia intr-o alta sedinta, in cazul cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii penale.
Rezolvarea din oficiu a repararii pagubei
Art. 348. - Instanta, chiar daca nu exista constituire de parte civila, se pronunta asupra repararii pagubei in cazurile prevazute in art. 17, iar in celelalte cazuri numai cu privire la restituirea lucrului, desfiintarea totala ori partiala a unui inscris si restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii.
Cheltuielile judiciare
Art. 349. - Instanta se pronunta prin hotarare si asupra cheltuielilor judiciare, potrivit dispozitiilor prevazute in art. 189-193.
Masuri cu privire la starea de libertate
Art. 350. - Instanta are indatorirea ca prin hotararea sa sa se pronunte cu privire la revocarea, mentinerea sau luarea masurii arestarii inculpatului, tinand seama de dispozitiile din partea generala, titlul IV, capitolul I.
In caz de achitare sau de incetare a procesului penal, instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv.
De asemenea, instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv, atunci cand pronunta:
a) o pedeapsa cu inchisoare cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive;
b) *) o pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii ori cu suspendarea executarii sub supraveghere sau cu executare la locul de munca;
*) Lit. b) de la alin. 3 al art. 350 este reprodusa astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 141/1996.
c) amenda.
Hotararea pronuntata in cazul alineatelor precedente cu privire la arestarea inculpatului este executorie.
Cand potrivit dispozitiilor prevazute in alin. 1, 2 si 3 inculpatul este pus in libertate, instanta comunica aceasta administratiei locului de detinere.
Inculpatul condamnat de prima instanta si aflat in stare de detinere este liberat de indata ce retinerea si arestarea devin egale cu durata pedepsei pronuntate, desi hotararea nu este definitiva. Liberarea se dispune de administratia locului de detinere. In acest scop i se comunica, indata dupa pronuntarea hotararii, copie de pe dispozitiv sau extras, care va cuprinde mentiunile prevazute in art. 140 alineatul ultim.
Cand in cursul urmaririi penale sau al judecatii, invinuitul sau inculpatul a fost liberat provizoriu pe cautiune, instanta va dispune restituirea sumei depuse drept cautiune, in cazurile prevazute de lege. Dispozitiile art. 160 5 alin. 5 se aplica in mod corespunzator.*)
*) Alin. 7 al art. 350 a fost introdus prin Legea nr. 32/1990.
Executarea intr-o inchisoare militara
Art. 351.**) - In cazurile prevazute in art. 62 din Codul penal, instanta militara prin hotararea de condamnare se pronunta si asupra executarii pedepsei inchisorii intr-o inchisoare militara.
Art. 352.***) - Abrogat.
**) Potrivit pct. 14 din art. I al Legii nr. 104/1992, termenul de "unitate militara disciplinara" se inlocuieste cu termenul "inchisoare militara".
***) Art. 352 a fost abrogat prin art. III al Legii nr. 141/1996.
Masuri privind reparatiile civile
Art. 353. - Instanta, in cazul cand admite actiunea civila, examineaza potrivit art. 163 si urmatoarele necesitatea luarii masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, daca asemenea masuri nu au fost luate anterior.
Dispozitiile din hotarare privind luarea masurilor asiguratorii sunt executorii.
Cand instanta nu s-a pronuntat asupra actiunii civile potrivit art. 346 alin. ultim, masurile asiguratorii se mentin. Aceste masuri inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii.
Cuprinsul hotararii
Art. 354. - Hotararea prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei trebuie sa contina o parte introductiva, o expunere si dispozitivul.
Continutul partii introductive
Art. 355. - Partea introductiva cuprinde mentiunile prevazute in art. 305.
Cand s-a redactat o incheiere de sedinta, potrivit dispozitiilor din art. 305, partea introductiva se limiteaza numai la urmatoarele mentiuni: denumirea instantei care a judecat cauza, data pronuntarii hotararii, locul unde a fost judecata cauza, precum si numele si prenumele membrilor completului d6 judecata, ale procurorului si ale grefierului, facandu-se mentiune ca celelalte date au fost trecute in incheierea de sedinta.
In hotararile instantelor militare trebuie sa se indice si gradul militar al membrilor completului de judecata si al procurorului. Cand inculpatul este militar, se mentioneaza si gradul acestuia.
Continutul expunerii
Art. 356. - Expunerea trebuie sa cuprinda:
a) datele privind identitatea partilor;
b) descrierea faptei ce face obiectul invinuirii, cu aratarea timpului si locului unde a fost savarsita, precum si incadrarea juridica data acesteia prin actul de sesizare;
c) analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei, cat si a celor care au fost inlaturate, motivarea solutiei cu privire la latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza.
In caz de condamnare, expunerea trebuie sa mai cuprinda fapta sau fiecare fapta retinuta de instanta in sarcina inculpatului, forma si gradul de vinovatie, circumstantele agravante sau atenuante, starea de recidiva, timpul ce se deduce din pedeapsa pronuntata si actele din care rezulta durata acesteia.
Daca instanta retine in sarcina inculpatului numai o parte din faptele ce formeaza obiectul invinuirii, se va arata in hotarare pentru care anume fapte s-a pronuntat condamnarea si pentru care incetarea procesului penal sau achitarea;
d) aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date in cauza.
Continutul dispozitivului
Art. 357. - Dispozitivul trebuie sa cuprinda datele prevazute in art. 70 privitoare la persoana inculpatului, solutia data de instanta cu privire la infractiune, indicandu-se, in caz de condamnare, denumirea acesteia si textul de lege in care se incadreaza, iar in caz de achitare sau de incetare a procesului penal, cauza pe care se intemeiaza potrivit art. 11, precum si solutia data cu privire la repararea pagubei. Cand instanta face aplicarea art. 86 7 din Codul penal, dispozitivul va mentiona daca cel condamnat va executa pedeapsa in unitatea unde isi desfasoara activitatea sau la alta unitate. Cand instanta face aplicarea art. 86 1 din Codul penal, dispozitivul va mentiona masurile de supraveghere, prevazute in art. 86 3 alin. 1, la care trebuie sa se supuna condamnatul, precum si obligatiile stabilite de instanta potrivit art. 86 3 alin. 3.*)
*) Alin. 1 al art. 357 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 104/1992, iar alin. 3 prin Legea nr. 141/1996.
Dispozitivul trebuie sa mai cuprinda, dupa caz, cele hotarate de instanta cu privire la:
a) deducerea retinerii si arestarii preventive, indicandu-se partea din pedeapsa executata in acest mod;
b) masurile preventive;
c) masurile asiguratorii;
d) cheltuielile judiciare;
e) restituirea lucrurilor ce nu sunt supuse confiscarii;
f) rezolvarea oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei.
Cand instanta pronunta pedeapsa inchisorii sau pedeapsa inchisorii cu executare la locul de munca, in hotarare se face mentiune ca persoana condamnata este lipsita de drepturile aratate in art. 71 din Codul penal, pe durata prevazuta in acelasi articol.*)
Dispozitivul trebuie sa cuprinda totdeauna mentiunea ca hotararea este supusa apelului sau, dupa caz, recursului, cu aratarea termenului in care poate fi exercitat si mentionarea datei cand hotararea a fost pronuntata si ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.*)
Pronuntarea dispozitivului hotararii
Art. 358. - Dispozitivul hotararii se pronunta potrivit art. 310 alin. 1. Dupa pronuntare, presedintele explica partilor prezente ca pot declara apel sau, dupa caz, recurs.*)
*) Alin. 4 al art. 357 si alin. 2 al art. 358 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 45/1993.
Obligatii ale instantei in caz de condamnare cu suspendarea executarii pedepsei sau cu executarea pedepsei la locul de munca
Art. 359.**) - In caz de condamnare la pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere ori la executarea pedepsei la locul de munca, presedintele atrage atentia celui condamnat asupra dispozitiilor a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii sau a executarii pedepsei la locul de munca. In cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, presedintele face cunoscut celui condamnat masurile de supraveghere la care este supus si obligatiile pe care trebuie sa le respecte.
Daca inculpatul nu este prezent si instanta apreciaza ca nu este necesara chemarea lui, face o comunicare scrisa, in care i se atrage atentia potrivit alineatului precedent.
In toate cazurile in care s-a pronuntat condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei ori cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, instanta de executare aduce aceasta la cunostinta unitatii unde condamnatul isi desfasoara activitatea, iar in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, si organului de politie din localitatea unde domiciliaza condamnatul.
** Art. 359 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 104/1992.
Comunicarea hotararii
Art. 360. - Copii de pe dispozitivul hotararii se comunica partilor care au lipsit atat la judecata, cat si la pronuntare.
Inculpatului detinut si inculpatului militar in termen, care au lipsit la pronuntarea hotararii, li se comunica copii de pe dispozitivul hotararii.
Dupa redactarea hotararii, inculpatilor prevazuti in alineatul precedent li se comunica copii de pe aceasta.
CAPITOLUL III*)
CAILE DE ATAC ORDINARE
Sectiunea I*)
Apelul
*) Capitolul III din Titlul II a fost denumit "Caile de atac ordinare" prin Legea nr. 45/1993, iar Sectiunea I a fost introdusa prin aceeasi lege.
Hotararile supuse apelului
Art. 361. - Sentintele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel:
a) sentintele pronuntate de judecatorii privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a);
b) sentintele pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si infractiunile contra ordinii si disciplinei militare sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;
c) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
d) sentintele pronuntate de sectia penala si sectia militara ale Curtii Supreme de Justitie;
e) sentintele de dezinvestire.
Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai o data cu fondul.
Apelul declarat impotriva sentintei se socoteste facut si impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei.
Persoanele care pot face apel
Art. 362. - Pot face apel:
a) procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila;
b) inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila. Impotriva sentintei de achitare sau de incetare a procesului penal, inculpatul poate declara apel si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal;
c) partea vatamata, in cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, dar numai in ce priveste latura penala;
d) partea civila si partea responsabila civilmente, in ce priveste latura civila;
e) martorul, expertul, interpretul si aparatorul, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora;
f) orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.
Apelul poate fi declarat pentru persoanele prevazute la lit. b)-f) si de catre reprezentantul legal, de catre aparator, iar pentru inculpat, si de catre sotul acestuia.
Termenul de declarare a apelului
Art. 363. - Termenul de apel este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel.
Pentru procuror, termenul curge de la pronuntare. In cauzele in care procurorul nu a participat la dezbateri, termenul curge de la inregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului. Dupa redactarea hotararii, instanta este obligata sa trimita de indata dosarul procurorului, iar acesta este obligat sa-l restituie dupa expirarea termenului de apel.
Pentru partea care a fost prezenta la dezbateri sau la pronuntare, termenul curge de la pronuntare. Pentru partile care au lipsit atat la dezbateri, cat si la pronuntare, precum si pentru inculpatul detinut ori pentru inculpatul militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant, ori pentru inculpatul internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
In cazul prevazut in art. 362 lit. e), calea de atac poate fi exercitata de indata dupa pronuntarea incheierii prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare si cel mai tarziu in 10 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza. Judecarea apelului se face numai dupa solutionarea cauzei, afara de cazul cand procesul a fost suspendat.
Repunerea in termen
Art. 364. - Apelul declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege este considerat ca fiind facut in termen, daca instanta de apel constata ca intarzierea a fost determinata de o cauza temeinica de impiedicare, iar cererea de apel a fost facuta in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile.
Pana la solutionarea repunerii in termen, instanta de apel poate suspenda executarea hotararii atacate.
Apelul peste termen
Art. 365. - Partea care a lipsit atat la judecata, cat si la pronuntare, poate declara apel si peste termen, dar nu mai tarziu decat 10 zile de la data, dupa caz, a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile.
Apelul declarat peste termen nu suspenda executarea.
Instanta de apel poate suspenda executarea hotararii atacate.
Declararea apelului
Art. 366. - Apelul se declara prin cerere scrisa. Cererea trebuie semnata de persoana care face declaratia.
Pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea va fi atestata de un grefier de la instanta a carei hotarare se ataca sau de aparator.
Cererea poate fi atestata si de primarul sau secretarul consiliului local, ori de functionarul
desemnat de acestia, din localitatea unde domiciliaza. Cererea de apel nesemnata ori neatestata poate fi confirmata in instanta de parte ori de reprezentantul ei.
Procurorul si oricare dintre partile prezente la pronuntarea hotararii pot declara apel oral in sedinta in care s-a pronuntat hotararea. Instanta ia act si consemneaza aceasta intr-un proces-verbal.
Instanta la care se depune apelul
Art. 367. - Cererea de apel se depune la instanta a carei hotarare se ataca.
Persoana care se afla in stare de detinere poate depune cererea de apel si la administratia locului de detinere.
Daca apelul este declarat oral, aceasta se constata intr-un proces-verbal.
Cererea de apel inregistrata sau atestata in conditiile art. 187 ori procesul-verbal intocmit de administratia locului de detinere se inainteaza de indata instantei prevazute in alin. 1.
Renuntarea la apel
Art. 368. - Dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a apelului, partile pot renunta in mod expres la aceasta cale de atac.
Asupra renuntarii, cu exceptia apelului care priveste latura civila a cauzei, se poate reveni inauntrul termenului pentru declararea apelului.
Renuntarea sau revenirea asupra renuntarii poate sa fie facuta personal de parte sau prin mandatar special.
Retragerea apelului
Art. 369. - Pana la inchiderea dezbaterilor la instanta de apel, oricare dintre parti isi poate retrage apelul declarat. Retragerea trebuie sa fie facuta personal de parte sau prin mandatar special, iar daca partea se afla in stare de detinere, printr-o declaratie atestata sau consemnata intr-un proces-verbal de catre conducerea locului de detinere. Declaratia de retragere se poate face fie la instanta a carei hotarare a fost atacata, fie la instanta de apel.
Reprezentantii legali pot retrage apelul cu respectarea, in ceea ce priveste latura civila, a conditiilor prevazute de legea civila. Inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul sau legal.
Apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior. Apelul declarat de procuror si retras poate fi insusit de partea in favoarea careia a fost declarat.
Efectul suspensiv al apelului
Art. 370. - Apelul declarat in termen este suspensiv de executare, atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel.
Efectul devolutiv al apelului si limitele sale
Art. 371. - Instanta judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces.
In cadrul limitelor aratate in alineatul precedent, instanta este obligata ca, in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant, sa examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept.
Neagravarea situatiei in propriul apel
Art. 372. - Instanta de apel, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat apel. De asemenea, in apelul declarat de procuror in favoarea unei parti, instanta de apel nu poate agrava situatia acesteia.*)
*) Alin. 2 al art. 372 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/1996.
Efectul extensiv
Art. 373. - Instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.
Motivarea apelului
Art. 374. - Motivele de apel se formuleaza in scris, prin cererea de apel sau printr-un memoriu separat, care trebuie sa fie depus la instanta de apel cel mai tarziu pana in ziua judecatii. Motivele de apel se pot formula si oral in ziua judecatii.
Fixarea termenului de judecata si prezenta partilor
Art. 375. - Presedintele instantei de apel, primind dosarul, fixeaza termen pentru judecarea apelului.
Judecarea apelului se face cu citarea partilor.
Judecarea apelului nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere.
Dispozitiile alineatului precedent nu sunt aplicabile in cazul judecarii apelului declarat impotriva hotararilor prin care s-a dispus restituirea pentru completarea urmaririi sau prin care s-a solutionat un conflict de competenta.
Prezenta procurorului
Art. 376. - Participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei.
Ordinea in care se da cuvantul
Art. 377. - Daca la termenul fixat apelul este in stare de judecata, presedintele completului da cuvantul apelantului, apoi intimatului si in urma procurorului. Daca intre apelurile declarate se afla si apelul procurorului, primul cuvant il are acesta.
In cazul in care procurorul sau partile invoca necesitatea administrarii de noi probe, apelantul trebuie sa arate aceste probe si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi administrate.
Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.
Inculpatul are cel din urma cuvantul.
Judecarea apelului
Art. 378. - Instanta, judecand apelul, verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la instanta de apel.
In vederea solutionarii apelului, instanta poate da o noua apreciere probelor din dosarul cauzei si poate administra orice noi probe pe care le considera necesare.
Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de apel invocate.
Solutiile la judecata in apel
Art. 379. - Instanta, judecand apelul, pronunta una dintre urmatoarele solutii:
1. respinge apelul, mentinand hotararea atacata:
a) daca apelul este tardiv sau inadmisibil;
b) daca apelul este nefondat;
2. admite apelul si:
a) desfiinteaza sentinta primei instante, pronuntand o noua hotarare si procedeaza potrivit art. 345 si urmatoarele privind judecata in fond;
b) desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata, pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate, ori prin hotarare nu a fost rezolvat fondul cauzei. Daca hotararea a fost desfiintata pentru caz de incompetenta, se dispune rejudecarea de catre instanta competenta.
Solutii complementare
Art. 380. - Daca hotararea este desfiintata pentru ca s-a constatat existenta vreuneia din situatiile aratate in art. 333, se dispune restituirea cauzei procurorului, pentru a lua masuri in vederea completarii urmaririi penale.
Chestiuni complementare
Art. 381. - Instanta, deliberand asupra apelului, face, cand este cazul, aplicatia dispozitiilor privitoare la reluarea dezbaterilor si a celor privitoare la repararea pagubei, la masurile asiguratorii, la cheltuielile judiciare si la orice alte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului. De asemenea, instanta de apel verifica daca s-a facut o justa aplicare de catre prima instanta a dispozitiilor privitoare la computarea retinerii si arestarii si adauga, daca este cazul, timpul de arestare scurs dupa pronuntarea hotararii atacate cu apel.
Instanta delibereaza si hotaraste asupra oricarei alte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului.
Desfiintarea hotararii
Art. 382. - In caz de admitere a apelului, hotararea atacata se desfiinteaza in intregime, dar in limitele prevazute in art. 371 si 373.
Hotararea poate fi desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, daca aceasta nu impiedica justa solutionare a cauzei.
Cand prima instanta a dispus arestarea inculpatului, instanta de apel poate mentine masura arestarii in caz de desfiintare a hotararii.
Continutul deciziei
Art. 383. - Decizia instantei de apel trebuie sa cuprinda in partea introductiva mentiunile prevazute in art. 355, iar in expunere, temeiurile de fapt si de drept care au dus, dupa caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum si temeiurile care au dus la adoptarea oricareia dintre solutiile prevazute in art. 379 pct. 2. Dispozitivul trebuie sa cuprinda solutia data de instanta de apel, data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
In cazul cand inculpatul s-a aflat in stare de detinere, in expunere si dispozitiv trebuie sa se arate timpul care se deduce din pedeapsa.
Cand s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie sa indice care este ultimul act procedural ramas valabil de la care procesul penal trebuie sa-si reia cursul.
Cand s-a decis restituirea cauzei pentru completarea urmaririi penale, la redactarea deciziei se tine seama si de dispozitiile art. 333 alin. 2, care se aplica in mod corespunzator.
Procedura de rejudecare
Art. 384. - Judecarea in fond a cauzei de catre instanta de apel sau rejudecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii atacate se desfasoara potrivit dispozitiilor cuprinse in partea speciala, titlul II, capitolele I si II, care se aplica in mod corespunzator.
Limitele rejudecarii
Art. 385. - Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de apel, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea apelului.
Daca hotararea a fost desfiintata in apelul procurorului, declarat in defavoarea inculpatului, sau in apelul partii vatamate, instanta care rejudeca poate pronunta si o pedeapsa mai grea decat cea aratata in art. 372 alin. 2 si art. 373 alin. 2.
Cand hotararea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, instanta de rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost desfiintata.
Sectiunea II*)
Recursul
*) Sectiunea II din Capitolul III al Titlului II a fost introdusa prin Legea nr. 45/1993.
Hotararile supuse recursului
Art. 385 1 . - Pot fi atacate cu recurs:
a) sentintele pronuntate de judecatorii in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a), precum si in alte cazuri prevazute de lege;
b) sentintele pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor mentionate in art. 279 alin. 2 lit. a) si al infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;
c) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;
d) sentintele pronuntate de sectia penala si sectia militara ale Curtii Supreme de Justitie;
e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunalele judetene, tribunalele militare teritoriale, curtile de apel si Curtea Militara de Apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.
Incheierile pot fi atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau decizia recurata, cu exceptia cazurilor cand, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Recursul declarat impotriva sentintei sau deciziei se socoteste facut si impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea hotararii.
Nu pot fi atacate cu recurs sentintele in privinta carora persoanele prevazute in art. 362 nu au folosit calea apelului ori cand apelul a fost retras, daca legea prevede aceasta cale de atac.
Impotriva deciziilor pronuntate in apel, persoanele prevazute in art. 362, chiar daca nu au folosit apelul, pot declara recurs.*)
*) Alin. 4 al art. 385 1 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/1996.
Persoanele care pot face recurs
Art. 385 2 . - Pot face recurs persoanele aratate in art. 362, care se aplica in mod corespunzator.
Termenul de declarare a recursului
Art. 385 3 . - Termenul de recurs este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel.
Dispozitiile art. 363-365 privind data de la care curge termenul, repunerea in termen si declararea peste termen a caii de atac se aplica in mod corespunzator.
Declararea, renuntarea si retragerea recursului
Art. 385 4 . - Recursul se declara in conditiile prevazute in art. 366 si 367, care se aplica in mod corespunzator.
Partile pot renunta la recurs potrivit dispozitiilor art. 368 si pot retrage recursul in conditiile art. 369, care se aplica in mod corespunzator.
Efectul suspensiv al recursului
Art. 385 5 - Recursul este suspensiv de executare atat in ce priveste latura penala, cat si latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel.
Efectul devolutiv si limitele sale
Art. 385 6 . - Instanta judeca recursul numai cu privire la persoana care I-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de recurs si numai in raport cu calitatea pe care recurentul o are in proces. Instanta de recurs examineaza cauza numai in limitele motivelor de casare prevazute in art. 385 9 .
Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 385 9 , iar instanta este obligata ca, in afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele.
Efectul extensiv si limitele sale
Art. 385 7 . - Instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.
Procurorul, chiar dupa expirarea termenului de recurs, poate cere extinderea recursului declarat de el in termen si fata de alte persoane decat acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea.
Neagravarea situatiei in propriul recurs
Art. 385 8 . - Instanta de recurs, solutionand cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat recurs.
In recursul declarat de procuror in favoarea unei parti, instanta de recurs nu poate agrava situatia acesteia.
Cazurile in care se poate face recurs
Art. 385 9 - Hotararile sunt supuse casarii in urmatoarele cazuri:
1. nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei;
2. instanta nu a fost sesizata legal;
3. instanta nu a fost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile art. 292 alin. 2 sau a existat un caz de incompatibilitate;
4. sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;
5. judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;
6. urmarirea penala sau judecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta acestuia era obligatorie;*)
7. judecata s-a facut fara efectuarea anchetei sociale, in cauzele cu infractori minori;
8. cand nu a fost efectuata expertiza psihiatrica a inculpatului in cazurile si in conditiile prevazute de art. 117 alin. 1 si 2;
9. hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotararii sau acesta nu se intelege;
10. instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esentiale pentru parti, de natura sa garanteze drepturile lor si sa influenteze solutia procesului;
11. instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv;
12. cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 334-337;
13. cand inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;
14. cand s-au aplicat pedepse gresit individualizate in raport cu prevederile art. 72 din Codul penal sau in alte limite decat cele prevazute de lege;*)
*) Pct. 6 si 14 de la alin. 1 al art. 385 9 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 141/1996.
15. cand persoana condamnata a fost inainte judecata in mod definitiv pentru aceeasi fapta sau daca exista o cauza de inlaturare a raspunderii penale, pedeapsa a fost gratiata ori a intervenit decesul inculpatului;
16. cand in mod gresit inculpatul a fost achitat pentru motivul ca fapta savarsita de el nu este prevazuta de legea penala sau cand, in mod gresit, s-a dispus incetarea procesului penal pentru motivul ca exista autoritate de lucru judecat sau o cauza de inlaturare a raspunderii penale ori ca a intervenit decesul inculpatului sau pedeapsa a fost gratiata;
17. cand faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica;
17 1 . cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii;*)
18. cand s-a comis o eroare grava de fapt;
19. cand judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au trecut in domeniul altei puteri constituite in stat;
20. cand a intervenit o lege penala mai favorabila condamnatului;
21. cand judecata in prima instanta sau in apel a avut loc fara citarea legala a unei parti, sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta despre aceasta imposibilitate.*)
Cazurile de casare prevazute in alin. 1 pot fi invocate atat cu privire la solutionarea laturii penale, cat si a laturii civile a cauzei.**
Cazurile prevazute in alin. 1, la pct. 1-7, 10, 13, 14, 17, 19 si 20 se iau in considerare totdeauna din oficiu, iar cele de la pct. 11, 12, 15, 17 si 18 se iau in considerare din oficiu numai cand au influentat asupra hotararii in defavoarea inculpatului.**
Cand instanta ia in considerare motivele de casare din oficiu, este obligata sa le puna in discutia partilor.
*) Pct. 17 1 de la alin. 1 al art. 385 9 a fost introdus prin Legea nr. 141/1996, iar pct. 21 este reprodus astfel cum a fost modificat prin aceeasi lege.
**) Alin. 2 al art. 385 9 a fost introdus prin Legea nr. 141/1996, iar alin. 3, fost alin. 2, este reprodus astfel cum a fost modificat prin aceeasi lege.
Motivarea recursului
Art. 385 10 . - Recursul trebuie sa fie motivat, fie in scris, fie oral in fata instantei.*)
Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanta de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata.
Dispozitiile alineatelor precedente nu se aplica in cazul prevazut in art. 385 6 alin. 3, cand recursul poate fi motivat si oral in ziua judecatii.
*) Alin. 1 al art. 385 10 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/1996.
Prezenta partilor si a procurorului
Art. 385 11 . - Judecarea recursului se face cu citarea partilor.
Judecarea recursului nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de detinere.
Dispozitiile alineatului precedent nu sunt aplicabile in cazurile prevazute in art. 375 alin. 4 si nici in judecarea recursului impotriva incheierilor privind masurile preventive.
Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie in toate cazurile.
Raportul scris
Art. 385 12 . - Presedintele instantei de recurs, primind dosarul, fixeaza termen pentru judecarea recursului si poate delega, totodata, unul din judecatori sa faca un raport scris asupra recursului. La Curtea Suprema de Justitie, raportul poate fi intocmit de un judecator sau un magistrat asistent.
Raportul trebuie sa cuprinda, pe scurt, obiectul procesului, solutiile pronuntate de instante si faptele retinute de ultima instanta, in masura in care sunt necesare solutionarii recursului.
Raportul trebuie sa mai contina observatii asupra conditiilor de admisibilitate a recursului, precum si expunerea motivelor de recurs, cu referiri, daca este cazul, la jurisprudenta si doctrina, fara a se arata opinia raportorului.
In raport se semnaleaza din oficiu si cazurile de casare aratate in art. 3859 alin. 2.
Magistratul raportor face in mod obligatoriu parte din compunerea instantei de judecata, iar in caz de imposibilitate se numeste un nou raportor, cu cel putin 48 de ore inainte de judecata.
Dezbaterea recursului
Art. 385 13 . - Dupa citirea raportului, cand s-a dispus intocmirea acestuia, presedintele completului da cuvantul recurentului, apoi intimatului si in urma procurorului. Daca intre recursurile declarate se afla si recursul procurorului, primul cuvant il are acesta.
Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.
Inculpatul are cel din urma cuvantul.
Verificarea hotararii
Art. 385 14 . - Instanta, judecand recursul, verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la instanta de recurs.
Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor de recurs invocate de procuror si de parti.
Solutiile
Art. 385 15 . - Instanta, judecand recursul, pronunta una din urmatoarele solutii:
1. respinge recursul, mentinand hotararea atacata:
a) daca recursul este tardiv sau inadmisibil;
b) daca recursul este nefondat;
2. admite recursul, casand hotararea atacata si:
a) mentine hotararea primei instante, cand apelul a fost gresit admis;
b) achita pe inculpat sau dispune incetarea procesului penal in cazurile prevazute in art. 11;
c) dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost casata pentru vreunul din cazurile de nulitate prevazute in art. 197 alin. 2, cu exceptia cazului de incompetenta, cand se dispune rejudecarea de catre instanta competenta. Rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost casata se dispune si in cazurile cand judecarea la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate ori unei parti i s-a respins in mod nejustificat o cerere de amanare si din aceasta cauza nu a putut sa-si faca apararea sau prin hotarare nu a fost rezolvat fondul cauzei.
Cand recursul priveste atat hotararea primei instante, cat si hotararea instantei de apel, in caz de admitere si dispunerea rejudecarii de catre instanta a carei hotarare a fost casata, cauza se trimite la prima instanta daca ambele hotarari au fost casate, si la instanta de apel cand numai hotararea acesteia a fost casata. In cazul in care admite recursul declarat impotriva deciziei pronuntate in apel, instanta de recurs desfiinteaza si hotararea primei instante, daca se constata aceleasi incalcari de lege ca in decizia recurata.*) Curtea Suprema de Justitie, daca admite recursul, cand este necesara administrarea de probe, dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost casata sau, cand interesele justitiei o cer, de catre o alta instanta egala in grad;
d) dispune rejudecarea de catre instanta de recurs in celelalte cazuri decat cele prevazute la lit. c).
*) Alin. 2 de la pct. 2 al art. 385 15 a fost introdus prin Legea nr. 141/1996.
Solutii si chestiuni complementare
Art. 385 16 . - Cand instanta de recurs caseaza hotararea si retine cauza spre rejudecare potrivit art. 385 15 pct. 2 lit. d), se pronunta si asupra probelor ce urmeaza a fi administrate, fixand termen pentru rejudecare.
Dispozitiile art. 380 si 381 se aplica in mod corespunzator.
Desfiintarea hotararii si continutul deciziei
Art. 385 17 . - In caz de admitere a recursului, hotararea atacata se caseaza in intregime, dar in limitele prevazute in art. 385 6 si 385 7 .
Dispozitiile art. 382 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator.
Decizia instantei de recurs trebuie sa cuprinda, in partea introductiva, mentiunile prevazute in art. 355, iar in expunere, temeiurile de fapt si cele de drept care au dus, dupa caz, la respingerea sau admiterea recursului, precum si temeiurile care au dus la adoptarea solutiilor prevazute in art. 385 1 … pct. 2. Dispozitivul trebuie sa cuprinda solutia data de instanta de recurs, data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
Dispozitiile art. 383 alin. 2-4 se aplica in mod corespunzator.
Daca instanta retine cauza spre rejudecare, in decizie se mentioneaza probele ce urmeaza a fi administrate.
Limitele rejudecarii
Art. 385 18 . - Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de recurs, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea recursului.
Cand hotararea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau civila, instanta de rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost casata.
Procedura de rejudecare
Art. 385 19 . - Rejudecarea cauzei dupa casarea hotararii atacate se desfasoara potrivit dispozitiilor cuprinse in partea speciala, titlul II, capitolele I si II, care se aplica in mod corespunzator.
CAPITOLUL IV*)
CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC
Sectiunea I
Contestatia in anulare
* ) Capitolul IV din Titlul II, cuprinzand Sectiunile I, II si III, a fost introdus, ca denumire, si completat prin Legea nr. 45/1993.
Cazurile de contestatie in anulare
Art. 386. - Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri:
a) cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;
b) cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare;
c) cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele prevazute in art. 10 lit. f)-i), cu privire la care existau probe in dosar;
d) cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.
Cererea de contestatie
Art. 387. - Contestatia in anulare poate fi facuta de oricare dintre parti, iar contestatia pentru motivele prevazute in art. 386 lit. c) si d), si de procuror.
In cererea de contestatie in anulare pentru motivele prevazute in art. 386 lit. a)-c) trebuie sa se arate toate cazurile de contestatie pe care le poate invoca contestatorul si toate motivele aduse in sprijinul acestora.
Art. 388. - Contestatia in anulare pentru motivele aratate in art. 386 lit. a)-c) poate fi introdusa de catre persoana impotriva careia se face executarea, cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea executarii, iar de catre celelalte parti in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere.
Contestatia pentru cazul prevazut in art. 386 lit. d) poate fi introdusa oricand.
Art. 389. - Contestatia in anulare pentru cazurile prevazute in art. 386 lit. a)-c) se introduce la instanta de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere.
Contestatia pentru cazul prevazut in art. 386 lit d) se introduce la instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare.
Art. 390. - Pana la solutionarea contestatiei in anulare, instanta sesizata, luand concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere.
Art. 391. - Instanta examineaza admisibilitatea in principiu a cererii de contestatie prevazute in art. 386 lit. a)-c), fara citarea partilor.
Instanta constatand ca cererea de contestatie este facuta in termenul prevazut de lege, ca motivul pe care se sprijina contestatia este dintre cele prevazute in art. 386 si ca in sprijinul contestatiei se depun ori se invoca dovezi care sunt la dosar, admite in principiu contestatia si dispune citarea partilor interesate.
Art. 392. - La termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare, instanta, ascultand partile si concluziile procurorului, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza prin decizie hotararea a carei anulare se cere si procedeaza fie de indata, fie acordand un termen, dupa caz, la rejudecarea recursului, sau la rejudecarea cauzei dupa casare.
Cand condamnatul se afla in stare de detinere, dispozitiile art. 375 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator.
Judecarea contestatiei prevazute in art. 386 lit. d) se face cu citarea partilor interesate in cauza in care s-a pronuntat ultima hotarare. Instanta, ascultand partile si concluziile procurorului, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza prin decizie sau, dupa caz, prin sentinta, ultima hotarare sau acea parte din ultima hotarare cu privire la care exista autoritate de lucru judecat.
Sentinta data in contestatie este supusa apelului, iar decizia data in apel este supusa recursului.*)
*) Alin. 4 al art. 392 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 45/1993.
Sectiunea II
Revizuirea
Art. 393. - Hotararile judecatoresti definitive pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala, cat si cu privire la latura civila.
Cand o hotarare priveste mai multe infractiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau dintre faptuitori.
Art. 394. - Revizuirea poate fi ceruta cand:
a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere;
c) un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere;
e) cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia.
Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare.
Cazurile de la lit. b), c) si d) constituie motive de revizuire, daca au dus la darea unei hotarari nelegale sau netemeinice.
In cazul prevazut de lit. e), toate hotararile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii.
Art. 395. - Situatiile care constituie cazurile de revizuire prevazute in art. 394 lit. b), c) si d) se dovedesc prin hotarare judecatoreasca sau prin ordonanta procurorului, daca prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei.
Cand organele aratate in alin. 1 nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei, situatiile mentionate se constata in procedura de revizuire.
Art. 396. - Pot cere revizuirea:
• a) oricare parte din proces, in limitele calitatii sale procesuale;
b) sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia.
Procurorul poate din oficiu sa initieze procedura revizuirii. Organele de conducere ale unitatilor la care se refera art. 145 din Codul penal care au cunostinta despre vreo fapta sau imprejurare care ar motiva revizuirea, sunt obligate sa sesizeze pe procuror.*)
*) Alin. 3 al art. 396 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. II din Legea nr. 141/1996.
Cererea de revizuire
Art. 397. - Cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta.**)
Cererea se face in scris, cu aratarea cazului de revizuire pe care se intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia.
Daca cererea nu indeplineste conditiile aratate in alin. 2, procurorul cheama persoana care a facut cererea in vederea completarii sau precizarii acesteia.
**) Alin. 1 al art. 397 este reprodus astFel cum a fost modificat prin Legea nr. 45/1993.
Termenul de introducere a cererii
Art. 398. - Cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricand, chiar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului.
Cererea de revizuire in defavoarea condamnatului, a celui achitat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal, se poate face in termen de un an, care curge:
a) in cazul prevazut in art. 394 lit. a), precum si in cazurile prevazute la lit. b), c) si d) cand nu sunt constatate prin hotarare definitiva, de la data cand faptele sau imprejurarile au fost cunoscute de persoana care face cererea;
b) in cazurile prevazute in art. 394 lit. b), c) si d), daca sunt constatate prin hotarare definitiva, de la data cand hotararea a fost cunoscuta de persoana care face cererea.
Dispozitiile din alineatul precedent se aplica si in cazul cand procurorul se sesizeaza din oficiu.
Revizuirea in defavoarea inculpatului nu se poate face cand a intervenit o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.
Efectuarea actelor de cercetare
Art. 399. - Dupa introducerea cererii de revizuire procurorul asculta, daca este cazul, potrivit art. 397 alin. 3, persoana care solicita revizuirea. In cazul cand este necesara efectuarea de cercetari pentru a verifica temeinicia cererii de revizuire, procurorul dispune aceasta prin ordonanta.
Totodata, procurorul cere, daca este necesar, dosarul cauzei.
Pentru efectuarea actelor de cercetare procurorul poate delega organul de cercetare penala. Dispozitiile art. 217 alin. ultim sunt aplicabile.
Termenul de efectuare a actelor de cercetare este de 2 luni si curge de la data introducerii cererii de revizuire.
Dupa efectuarea cercetarilor, procurorul inainteaza intregul material impreuna cu concluziile sale instantei competente.
Suspendarea executarii
Art. 400. - In tot timpul efectuarii actelor de cercetare, procurorul ierarhic superior poate dispune suspendarea executarii hotararii, in limitele cererii de revizuire.
Instanta competenta
Art. 401.*) - Competenta sa judece cererea de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima instanta. Cand temeiul cererii de revizuire consta in existenta unor hotarari ce nu se pot concilia, competenta se determina potrivit dispozitiilor art. 35.
*) Art. 401 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 45/1993.
Masuri premergatoare
Art. 402. - La primirea lucrarilor trimise de procuror, presedintele instantei fixeaza termen de judecata pentru examinarea cererii de revizuire, in vederea admiterii in principiu, dispunand citarea partilor interesate.
Cand persoana in favoarea sau defavoarea careia s-a cerut revizuirea se afla in stare de detinere, chiar intr-o alta cauza, presedintele dispune incunostintarea acestei persoane despre termen si ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.
Persoana arestata este adusa la judecata numai daca instanta considera necesar.
Admiterea in principiu
Art. 403. - Instanta, ascultand concluziile procurorului si ale partilor, examineaza daca cererea de revizuire este facuta in conditiile prevazute de lege si daca din probele stranse in cursul cercetarii efectuate de procuror rezulta date suficiente pentru admiterea in principiu. Instanta poate verifica oricare dintre probele pe care se intemeiaza cererea sau poate, cand este necesar, sa administreze probe noi.
Persoanele prevazute in art. 394 lit. b) si d) nu pot fi ascultate ca martori in cauza supusa revizuirii.
Instanta, in baza celor constatate, dispune prin incheiere admiterea in principiu a cererii de revizuire sau, prin sentinta, respingerea acesteia.
Cand cererea de revizuire a fost facuta pentru un condamnat decedat, sau cand condamnatul care a facut cererea ori in favoarea caruia s-a facut revizuirea a decedat dupa introducerea cererii, prin derogare de la dispozitiile art. 10 alin. 1 lit. g) procedura de revizuire isi va urma cursul, iar in cazul admiterii in principiu, dupa rejudecarea cauzei, instanta va hotari potrivit dispozitiilor din art. 13 alin. 2 si 3 care se aplica in mod corespunzator.
Masurile care pot fi luate dupa admiterea in principiu
Art. 404. - O data cu admiterea in principiu a cererii de revizuire, precum si in tot cursul judecarii din nou a cauzei, instanta poate mentine suspendarea acordata de procuror ori poate suspenda motivat, in totul sau in parte, executarea hotararii supuse revizuirii.
Instanta poate, de asemenea, lua oricare dintre masurile preventive, daca sunt intrunite conditiile legale.
In cazul admiterii in principiu a cererii de revizuire pentru existenta unor hotarari ce nu se pot concilia, cauzele in care aceste hotarari au fost pronuntate se reunesc in vederea rejudecarii.
Rejudecarea
Art. 405. - Rejudecarea cauzei dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire se face potrivit regulilor de procedura privind judecarea in prima instanta.
Instanta, daca gaseste necesar, administreaza din nou probele care au fost efectuate in cursul primei judecati sau cu ocazia admiterii in principiu a cererii de revizuire.
Solutiile dupa rejudecare
Art. 406. - Instanta, daca constata ca cererea de revizuire este intemeiata, anuleaza hotararea in masura in care a fost admisa revizuirea sau hotararile care nu se pot concilia si pronunta o noua hotarare potrivit dispozitiilor art. 345-353, care se aplica in mod corespunzator.
De asemenea, dispozitiile art. 373 se aplica in mod corespunzator.
Totodata, instanta dispune, daca este cazul, restituirea amenzii platite si a averii confiscate, precum si a cheltuielilor judiciare pe care cel in favoarea caruia s-a admis revizuirea nu era tinut sa le suporte, iar pentru cei condamnati la pedeapsa inchisorii cu executarea la locul de munca, restituirea cotei facute venit la bugetul de stat si calcularea ca vechime si continuitate in munca a duratei pedepsei executate.*)
Daca instanta constata ca cererea de revizuire este neintemeiata, o respinge.
*) Alin. 3 al art. 406 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/1996.
Calea de atac
Art. 407.*) - Sentintele instantei de revizuire, date potrivit art. 403 alin. 3 si art. 406 alin. 1, sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile la care se refera revizuirea, iar deciziile date in apel sunt supuse recursului.
*) Art. 407 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 141/1996.
Revizuirea dispozitiilor civile
Art. 408. - Regulile cuprinse in prezenta sectiune se aplica in mod corespunzator si in ce priveste revizuirea hotararii penale cu privire la latura civila.
Sectiunea III**)
Recursul in anulare si recursul in interesul legii
** Sectiunea III din Capitolul IV a fost introdusa prin Legea nr. 45/1993.
Recursul in anulare
Art. 409. - Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs in anulare la Curtea Suprema de Justitie orice hotarare definitiva.
Cazurile in care se poate face recurs in anulare
Art. 410. - Hotararile definitive de condamnare, achitare si incetare a procesului penal pot fi atacate cu recurs in anulare in urmatoarele cazuri:
I. Cazurile in care recursul are efect cu privire la situatia partilor din proces:
1. instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare;
2. cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 334-337;
3. cand inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;
4. cand s-au aplicat pedepse gresit individualizate in raport cu prevederile art. 72 din Codul penal sau in alte limite decat cele prevazute de lege;*)
5. cand persoana condamnata a fost mai inainte judecata in mod definitiv pentru aceeasi fapta sau daca exista o cauza de inlaturare a raspunderii penale, pedeapsa a fost gratiata ori a intervenit decesul inculpatului;
6. cand, in mod gresit, inculpatul a fost achitat pentru motivul ca fapta savarsita de el nu este prevazuta de legea penala sau cand, in mod gresit, s-a dispus incetarea procesului penal pentru motivul ca exista autoritate de lucru judecat sau o cauza de inlaturare a raspunderii penale ori ca a intervenit decesul inculpatului;*)
7. cand faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica;
71. cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii de natura sa influenteze solutia procesului;**
*) Pct. 4 si 6 din partea I a art. 410 sunt reproduse astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 141/1996.
**) Pct. 71 din partea I a art. 410 a fost introdus prin Legea nr. 141/1996.
8. cand s-a comis o eroare grava de fapt;
9. cand judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au trecut in domeniul altei puteri constituite in stat.
II. Cazurile in care recursul poate fi declarat numai in favoarea condamnatului:
1. nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei;
2. instanta nu a fost sesizata legal;
3. instanta nu a fost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile art. 292 alin. 2 sau a existat un caz de incompatibilitate;
4. sedinta de judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;
5. judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, cand aceasta era obligatorie, potrivit legii;
51. judecata a avut loc fara citarea legala a partilor sau cu procedura de citare neindeplinita;*)
6. judecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta acestuia era obligatorie;
7. judecata s-a facut fara efectuarea anchetei sociale, in cauzele cu infractori minori;
8. cand nu a fost efectuata expertiza psihiatrica a inculpatului in cazurile si in conditiile prevazute in art. 117 alin. 1 si 2;
9. instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv.
Hotararile definitive, altele decat cele prevazute in alin. 1, pot fi atacate cu recurs in anulare numai daca sunt contrare legii.
Instanta, solutionand recursul in anulare, verifica hotararile atacate sub aspectul tuturor motivelor de casare prevazute in alineatele precedente, punandu-le in prealabil in discutia partilor.*)
__________
*) Pct. 51 din partea a II-a si alin. 3 ale aceluiasi articol au fost introduse prin Legea nr. 141/1996.
Termenul de declarare
Art. 411. - Recursul in anulare in favoarea celui condamnat poate fi declarat oricand, chiar dupa moartea acestuia, cu privire la latura penala, iar cu privire la latura civila, numai daca solutionarea acesteia se rasfrange asupra laturii penale.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si in cazul cand recursul in anulare se face in favoarea persoanei fata de care s-a incetat procesul penal.
In celelalte cazuri, recursul in anulare poate fi declarat numai in termen de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva.
Instantele de judecata sunt obligate ca in termen de 10 zile de la primirea cererii parchetului sa trimita spre examinare dosarele in care hotararile sunt definitive sau, dupa caz, sa comunice, in acelasi termen, situatia judiciara a acestora.*)
*) Alin. 4 al art. 411 a fost introdus prin Legea nr. 141/1996.
Suspendarea executarii
Art. 412. - Procurorul general poate dispune suspendarea executarii hotararii inainte de introducerea recursului in anulare.
Dupa sesizarea Curtii Supreme de Justitie, aceasta poate dispune suspendarea executarii hotararii atacate sau sa revina asupra suspendarii acordate.
Dispozitiile prezentului articol se aplica si in cazul in care cel condamnat a inceput executarea pedepsei.
Aducerea la indeplinire a dispozitiilor de suspendare a executarii hotararii se face prin instanta de executare.
Extinderea recursului in anulare
Art. 412 1 .*) - Judecand recursul in anulare, instanta examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile la care acesta nu se refera, putand hotari si in privinta lor, fara a crea acestor parti o situatie mai grea.
*) Art. 412 1 a fost introdus prin Legea nr. 141/1996.
Citarea partilor
Art. 413. - La judecarea recursului in anulare, declarat in defavoarea condamnatului, a celui achitat sau fata de care s-a incetat procesul penal, partile se citeaza. Daca recursul este declarat in favoarea condamnatului, partile se citeaza cand Curtea Suprema de Justitie considera necesar, precum si in cazul cand s-ar putea modifica despagubirile civile.
Partile prezente la judecarea recursului in anulare au dreptul la cuvant, chiar daca nu au fost citate.
Retragerea recursului in anulare
Art. 414. - Pana la inchiderea dezbaterilor, procurorul general poate retrage recursul in anulare.
Retragerea recursului in anulare trebuie motivata.
Motivarea, judecarea si solutionarea recursului in anulare
Art. 414 1 . - Motivarea, judecarea si solutionarea recursului in anulare se fac potrivit dispozitiilor din capitolul III, sectiunea II, care se aplica in mod corespunzator si se completeaza cu dispozitiile din aceasta sectiune.
Cand condamnatul se gaseste in curs de executare a pedepsei, Curtea Suprema de Justitie, admitand recursul in anulare si pronuntand casarea cu trimitere, dispune asupra starii de libertate a acestuia.
Cand recursul in anulare este facut in favoarea unui condamnat decedat, sau cand, dupa introducerea recursului in anulare, condamnatul in favoarea caruia a fost facut recursul a decedat, prin derogare de la dispozitiile art. 10 alin. 1 lit. g), recursul va fi judecat, iar in caz de admitere, Curtea Suprema de Justitie, pe baza lucrarilor din dosar, sau instanta de trimitere, cand a fost necesara completarea probelor, va hotari potrivit dispozitiilor din art. 13 alin. 2 si 3, care se aplica in mod corespunzator.
Recursul in interesul legii
Art. 414 2 . - Procurorul general, direct, sau ministrul justitiei, prin intermediul procurorului general, are dreptul, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legilor penale si de procedura penala pe intreg teritoriul tarii, sa ceara Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor de recurs. Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite si se aduc la cunostinta instantelor de Ministerul Justitiei.
Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.