Codul Fiscal - TITLUL I - Dispozitii generale
Codul Fiscal - TITLUL I - Dispozitii generale
Codul Fiscal din 22/12/2003
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 23/12/2003
Codul Fiscal al României
TITLUL I
Dispozitii generale
CAPITOLUL I
Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal
Art. 1. - (1) Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine în aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislatia privind procedurile fiscale.
(3) În materie fiscala, dispozitiile prezentului cod prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozitiile Codului fiscal.
(4) Daca orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplica prevederea acelui tratat.
(5) Orice masura de natura fiscala care constituie ajutor de stat se acorda potrivit dispozitiilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Impozitele si taxele reglementate de Codul fiscal
Art. 2. - Impozitele si taxele reglementate prin prezentul cod sunt urmatoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe venit;
c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
d) impozitul pe veniturile obtinute din România de nerezidenti;
e) impozitul pe reprezentante;
f) taxa pe valoarea adaugata;
g) accizele;
h) impozitele si taxele locale.
CAPITOLUL II
Interpretarea si modificarea Codului fiscal
Principiile fiscalitatii
Art. 3. - Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii:
a) neutralitatea masurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând conditii egale investitorilor, capitalului român si strain;
b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si întelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c) echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, în functie de marimea acestora;
d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore.
Modificarea si completarea Codului fiscal
Art. 4. - (1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni înainte de data intrarii în vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra în vigoare cu începere din prima zi a anului urmator celui în care a fost adoptata prin lege.
Norme metodologice, instructiuni si ordine
Art. 5. - (1) Ministerul Finantelor Publice are atributia elaborarii normelor necesare pentru aplicarea unitara a prezentului cod.
(2) În întelesul prezentului cod, prin norme se întelege norme metodologice, instructiuni si ordine.
(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotarâre, si sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Ordinele si instructiunile se emit de ministrul finantelor publice si se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Institutiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Finantelor Publice, nu pot elabora si emite norme care sa aiba legatura cu prevederile prezentului cod, cu exceptia celor prevazute în prezentul cod.
(6) Anual, Ministerul Finantelor Publice colecteaza si sistematizeaza toate normele în vigoare având legatura cu prevederile prezentului cod si pune aceasta colectie oficiala la dispozitia altor persoane, spre publicare.
Înfiintarea si functionarea Comisiei fiscale centrale
Art. 6. - (1) Ministerul Finantelor Publice înfiinteaza o Comisie fiscala centrala, care are responsabilitati de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a prezentului cod.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei fiscale centrale se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(3) Comisia fiscala centrala este coordonata de secretarul de stat din Ministerul Finantelor Publice care raspunde de politicile si legislatia fiscala.
(4) Deciziile Comisiei fiscale centrale se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
CAPITOLUL III
Definitii
Definitii ale termenilor comuni
Art. 7. - (1) În întelesul prezentului cod, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
1. activitate - orice activitate desfasurata de catre o persoana în scopul obtinerii de venit;
2. activitate dependenta - orice activitate desfasurata de o persoana fizica într-o relatie de angajare;
3. activitate dependenta la functia de baza - orice activitate dependenta care este declarata astfel de persoana fizica, în conformitate cu prevederile legii;
4. activitate independenta - orice activitate desfasurata cu regularitate de catre o persoana fizica, alta decât o activitate dependenta;
5. asociere, fara personalitate juridica - orice asociere în participatiune, grup de interes economic, societate civila sau alta entitate care nu este o persoana impozabila distincta, în întelesul impozitului pe venit si pe profit, conform normelor emise în aplicare;
6. autoritate fiscala competenta - organul fiscal din cadrul Ministerului Finantelor Publice si serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz, care au responsabilitati fiscale;
7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte ;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului ;
c) perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului; în întelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit ;
8. contract de leasing operational - orice contract de leasing încheiat între locator si locatar, care nu îndeplineste conditiile contractului de leasing financiar;
9. comision - orice plata în bani sau în natura efectuata catre un broker, un agent comisionar general sau catre orice persoana asimilata unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legatura cu o operatiune comerciala;
10. contributii sociale obligatorii - orice contributii care trebuie platite, în conformitate cu legislatia în vigoare, pentru protectia somerilor, asigurari de sanatate sau asigurari sociale;
11. credit fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat în strainatate, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri sau asa cum se stabileste în prezentul cod;
12. dividend - o distribuire în bani sau în natura, efectuata de o persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica, exceptând urmatoarele:
a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica;
b) o distribuire în bani sau în natura , efectuata în legatura cu rascumpararea titlurilor de participare la persoana juridica, alta decât rascumpararea care face parte dintr-un plan de rascumparare, ce nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare al nici unui participant la persoana juridica;
c) o distribuire în bani sau în natura , efectuata în legatura cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire în bani sau în natura , efectuata cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti.
Daca suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate catre un participant la persoana juridica depaseste pretul pietei pentru astfel de bunuri sau servicii, atunci diferenta se trateaza drept dividend;
13. dobânda - orice suma ce trebuie platita sau primita pentru utilizarea banilor, indiferent daca trebuie sa fie platita sau primita în cadrul unei datorii, în legatura cu un depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice vânzare cu plata amânata;
14. franciza - sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
15. know-how - orice informatie cu privire la o experienta industriala, comerciala sau stiintifica care este necesara pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent si a carei dezvaluire catre alte persoane nu este permisa fara autorizatia persoanei care a furnizat aceasta informatie; în masura în care provine din experienta, know-how-ul reprezinta ceea ce un producator nu poate sti din simpla examinare a produsului si din simpla cunoastere a progresului tehnicii;
16. mijloc fix - orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata în productia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriata tertilor sau în scopuri administrative, daca are o durata normala de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului;
17. nerezident - orice persoana juridica straina si orice persoana fizica nerezidenta;
18. organizatie nonprofit - orice asociatie, fundatie sau federatie înfiintata în România, în conformitate cu legislatia în vigoare, dar numai daca veniturile si activele asociatiei, fundatiei sau federatiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial;
19. participant - orice persoana care este proprietarul unui titlu de participare;
20. persoana - orice persoana fizica sau juridica;
21. persoane afiliate - o persoana este afiliata cu alta persoana, daca relatia dintre ele este definita de cel putin unul dintre urmatoarele cazuri:
a) o persoana fizica este afiliata cu alta persoana fizica , daca acestea sunt rude pâna la gradul al III-lea inclusiv;
b) o persoana este afiliata cu o persoana juridica daca persoana detine , în mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la persoana juridica ori daca controleaza în mod efectiv persoana juridica;
c) o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica , daca orice alta persoana detine direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la fiecare persoana juridica ori daca controleaza în mod efectiv fiecare persoana juridica; în întelesul acestei definitii, o asociere fara personalitate juridica se considera persoana juridica;
22. persoana fizica nerezidenta - orice persoana fizica care nu este persoana fizica rezidenta;
23. persoana fizica rezidenta - orice persoana fizica ce îndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) are domiciliul în România ;
b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România ;
c) este prezenta în România pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasesc în total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat ;
d) este cetatean român care lucreaza în strainatate, ca functionar sau angajat al României într-un stat strain .
Prin exceptie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoana fizica rezidenta un cetatean strain cu statut diplomatic sau consular în România, un cetatean strain care este functionar ori angajat al unui organism international si interguvernamental înregistrat în România, un cetatean strain care este functionar sau angajat al unui stat strain în România si nici membrii familiilor acestora;
24. persoana juridica româna - orice persoana juridica care a fost înfiintata în conformitate cu legislatia României sau care are locul de exercitare a conducerii efective în România;
25. persoana juridica straina - orice persoana juridica care nu este persoana juridica româna;
26. pret de piata - suma care ar fi platita de un client independent unui furnizor independent în acelasi moment si în acelasi loc, pentru acelasi bun sau serviciu ori pentru unul similar, în conditii de concurenta loiala;
27. proprietate imobiliara - oricare din urmatoarele:
a) orice teren ;
b) orice cladire sau alta constructie ridicata ori încorporata într-un teren ;
c) orice recolta, material lemnos, depozit mineral sau alta resursa naturala atasata terenului ;
d) orice proprietate accesorie proprietatii prevazute la lit. a)-c), inclusiv orice septel si orice echipament utilizat în agricultura sau silvicultura ;
e) orice drept de proprietate descris la lit. a)-d), inclusiv dreptul de folosinta sau dreptul de a obtine venit dintr-o astfel de proprietate ;
28. redeventa - orice suma ce trebuie platita în bani sau în natura pentru folosirea ori dreptul de folosinta al oricaruia dintre urmatoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de înregistrari audio, video ;
b) orice brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica, franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricatie ori software .
Nu se considera redeventa, în sensul prezentei legi, remuneratia în bani sau în natura platita pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, fara alte modificari decât cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi considerata redeventa, în sensul prezentei legi, remuneratia în bani sau în natura platita pentru achizitia în întregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator;
c) orice transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare ;
d) orice echipament industrial, comercial sau stiintific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container ;
e) orice know-how ;
f) numele sau imaginea oricarei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoana fizica .
În plus, redeventa cuprinde orice suma ce trebuie platita în bani sau în natura pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice forma spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activitati similare;
29. rezident - orice persoana juridica româna si orice persoana fizica rezidenta;
30. România - teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritoriala si spatiul aerian de deasupra teritoriului si marii teritoriale, asupra carora România îsi exercita suveranitatea, precum si zona contigua, platoul continental si zona economica exclusiva, asupra carora România îsi exercita drepturile suverane si jurisdictia în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international;
31. titlu de participare - orice actiune sau alta parte sociala într-o societate în nume colectiv, societate în comandita simpla, societate pe actiuni, societate în comandita pe actiuni, societate cu raspundere limitata sau într-o alta persoana juridica sau la un fond deschis de investitii;
32. transfer - orice vânzare, cesiune sau înstrainare a dreptului de proprietate, precum si schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate.
(2) Criteriile care stabilesc daca o activitate desfasurata de o persoana fizica reprezinta o activitate dependenta sau independenta sunt prevazute în norme.
Definitia sediului permanent
Art. 8. - (1) În întelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.
(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele:
a) folosirea unei instalatii numai în scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;
d) vânzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expozitii sau târguri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o luna dupa încheierea târgului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a)-f), cu conditia ca întreaga activitate desfasurata în locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, daca persoana actioneaza în România în numele nerezidentului si daca este îndeplinita una din urmatoarele conditii:
a) persoana este autorizata si exercita în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor în care activitatile respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a)-f);
b) persoana mentine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri în numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România daca doar desfasoara activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8) În întelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.
CAPITOLUL IV
Reguli de aplicare generala
Moneda de plata si de calcul a impozitelor si taxelor
Art. 9. - (1) Impozitele si taxele se platesc în moneda nationala a României.
(2) Sumele înscrise pe o declaratie fiscala se exprima în moneda nationala a României.
(3) Sumele exprimate într-o moneda straina se convertesc în moneda nationala a României, dupa cum urmeaza:
a) în cazul unei persoane care desfasoara o activitate într-un stat strain si îsi tine contabilitatea acestei activitati în moneda statului strain, profitul impozabil sau venitul net din activitati independente si impozitul platit statului strain se convertesc în moneda nationala a României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada careia îi este aferent profitul impozabil sau venitul net;
b) în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda nationala a României prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se platesc sumele respective ori la alta data prevazuta în norme.
(4) În întelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în moneda nationala a României sumele exprimate în moneda straina, este cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a României, exceptând cazurile prevazute expres în norme.
Venituri în natura
Art. 10. - (1) În întelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar si/sau în natura.
(2) În cazul venitului în natura, valoarea acestuia se stabileste pe baza cantitatii si a pretului de piata pentru bunurile sau serviciile respective.
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Art. 11. - (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în întelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia în considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.
(2) În cadrul unei tranzactii între persoane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor între persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;
c) metoda pretului de revânzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta în liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Venituri obtinute din România
Art. 12. - Urmatoarele venituri sunt considerate ca fiind obtinute din România, indiferent daca sunt primite în România sau în strainatate, sub forma de:
a) venituri atribuibile unui sediu permanent în România;
b) venituri din activitatile dependente desfasurate în România;
c) dividende de la o persoana juridica româna;
d) dobânzi de la un rezident;
e) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, daca dobânda este o cheltuiala a sediului permanent;
f) redevente de la un rezident;
g) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent în România, daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;
h) venituri din proprietati imobiliare situate în România, inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, venituri din folosirea proprietatii imobiliare situate în România si venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietatilor imobiliare situate în România;
i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoana juridica, daca persoana juridica este o persoana juridica româna sau daca cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin una sau mai multe persoane juridice, reprezinta proprietati imobiliare situate în România;
j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat;
k) venituri din servicii prestate în România;
l) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultanta în orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
m) venituri reprezentând remuneratii primite de nerezidentii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice române;
n) comisioane de la un rezident;
o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;
p) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate în România, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;
q) venituri din transportul international aerian, naval, feroviar sau rutier care se desfasoara între România si un stat strain;
r) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
s) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate în România;
t) orice alte venituri obtinute dintr-o activitate desfasurata în România.
Codul Fiscal - TITLUL II - Impozitul pe profit
TITLUL II
Impozitul pe profit
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Contribuabili
Art. 13. - Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate în România într-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau în legatura cu proprietati imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât si în strainatate din asocieri fara personalitate juridica; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica româna.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 14. - Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:
a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atât din România, cât si din strainatate;
b) în cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate în România într-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau în legatura cu proprietati imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizeaza venituri atât în România, cât si în strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Scutiri
Art. 15. - (1) Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:
a) trezoreria statului;
b) institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, daca legea nu prevede altfel;
c) persoanele juridice române care platesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;
d) fundatiile române constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil;
f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, pentru întretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru învatamânt si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
g) institutiile de învatamânt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, potrivit Legii învatamântului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru îmbunatatirea finantarii învatamântului superior, cu modificarile ulterioare;
h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru îmbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru întretinerea si repararea proprietatii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii.
(2) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri:
a) cotizatiile si taxele de înscriere ale membrilor;
b) contributiile banesti sau în natura ale membrilor si simpatizantilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislatiei în vigoare;
d) veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;
e) donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele, dobânzile si veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;
g) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
i) veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
j) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economica;
k) veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, învatamântului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.
(3) Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pâna la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Organizatiile prevazute în prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevazute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz.
Anul fiscal
Art. 16. - (1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Când un contribuabil se înfiinteaza sau înceteaza sa mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Cotele de impozitare
Art. 17. - (1) Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 25%, cu exceptiile prevazute la alin. (2), la art. 33 si 38.
(2) În cazul Bancii Nationale a României, cota de impozit pe profit este de 80%.
Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive
Art. 18. - Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
CAPITOLUL II
Calculul profitului impozabil
Reguli generale
Art. 19. - (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta între veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
(2) Metodele contabile, stabilite prin reglementari legale în vigoare, privind iesirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu exceptia cazului prevazut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifica în cursul anului fiscal.
(3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sa fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe masura ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleasi termene scadente, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totala a contractului. Optiunea se exercita la momentul livrarii bunurilor si este irevocabila.
(4) În cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, în baza conventiilor la care România este parte, veniturile si cheltuielile efectuate în scopul realizarii acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementarile din aceste conventii.
Venituri neimpozabile
Art. 20. - Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica româna. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii României la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica româna detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani, care se încheie la data platii dividendului;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice, daca obligatiile se anuleaza în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridica;
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
e) veniturile neimpozabile, prevazute expres în acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.
Cheltuieli
Art. 21. - (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri si:
a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munca, boli profesionale sau riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate în scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vânzarilor;
e) cheltuielile de transport si cazare în tara si în strainatate efectuate de catre salariati si administratori, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti;
f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
g) taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;
h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la târguri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, precum si în situatia în care acesta se afla înauntrul perioadei de recuperarea pierderii fiscale, conform legii;
j) cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
m) taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;
n) pierderile înregistrate, dupa data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din evidenta a creantelor neîncasate, ca urmare a închiderii procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotarârii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie.
(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari în România si în strainatate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, în cazul contribuabilului care realizeaza pierdere în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pâna la 2%, aplicata asupra fondului de salarii realizat. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate în cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pâna la internarea într-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentând: transportul la si de la locul de munca al salariatilor, cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
d) perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, împreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, în limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat;
f) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m);
g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, în limita prevazuta la art. 22;
h) cheltuielile cu dobânda si diferentele de curs valutar, în limita prevazuta la art. 23;
i) amortizarea, în limita prevazuta la art. 24;
j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita stabilita potrivit legii;
k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, în limita stabilita potrivit legii;
l) cheltuielile pentru functionarea, întretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate în localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;
m) cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si în scop personal, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii în baza contractelor încheiate între parti, în acest scop;
n) cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite în strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;
b) amenzile, confiscarile, majorarile de întârziere si penalitatile de întârziere datorate catre autoritatile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor, al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri. Amenzile, majorarile de întârziere si penalitatile de întârziere, datorate ca urmare a clauzelor prevazute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu autoritatile, nu intra sub incidenta prevederilor prezentei litere;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje în natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
e) cheltuielile facute în favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii în gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile înregistrate de societatile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta în contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora;
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile prevazute la art. 20, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d);
j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora în scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt încheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentând garantie bancara pentru creditele utilizate în desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau în litigiu neîncasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22 alin. (1) lit. c). În aceasta situatie, contribuabilii, care scot în evidenta clientii neîncasati, sunt obligati sa comunice în scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, în vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;
p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Provizioane si rezerve
Art. 22. - (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legala este deductibila în limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pâna ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. În cazul în care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut în urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;
c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, înregistrate de catre contribuabili, altele decât cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt înregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neîncasate într-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
d) provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare si functionare, în cazul unei societati comerciale bancare sau al unei alte institutii de credit autorizate, precum si pentru societatile de credit ipotecar si societatile de servicii financiare;
e) rezervele constituite de societatile comerciale bancare sau alte institutii de credit autorizate, precum si de societatile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare si functionare;
f) provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Bancii Nationale a României;
g) rezervele legale si provizioanele constituite de Banca Nationala a României, în conformitate cu legislatia în vigoare;
h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminueaza astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramâne în sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;
i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, înregistrate de catre contribuabili, altele decât cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt înregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotarârii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
(2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate în domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa înregistreze în evidenta contabila si sa deduca provizoane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.
(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfasoara operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apa mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicata asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile înregistrate, pe toata perioada exploatarii petroliere.
(4) Regia Autonoma "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenta dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de ruta aeriana si costurile efective ale activitatii de ruta aeriana, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depasesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.
(5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include în veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva în legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezerva.
(6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale si rezerve reprezentând facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobânzi si penalitati de întârziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor în valuta, constituite potrivit legii, înregistrate de societati comerciale bancare, persoane juridice române si sucursalele bancilor straine, care îsi desfasoara activitatea în România.
(7) În întelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se întelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
Cheltuieli cu dobânzile si diferente de curs valutar
Art. 23. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capitalul împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei.
(2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt deductibile pâna la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar ramase nedeductibile se reporteaza în perioada urmatoare, în aceleasi conditii, pâna la deductibilitatea integrala a acestora.
(3) În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, potrivit alin. (1) si (2), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitarilor prevazute în aceste alineate. Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.
(4) Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar, în legatura cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în norme, si cele care sunt garantate de stat nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
(5) În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia societatilor comerciale bancare române sau straine, sucursalelor bancilor straine, cooperativelor de credit, a societatilor de leasing pentru operatiuni de leasing, a societatilor de credit ipotecar si a persoanelor juridice care acorda credite potrivit legii, dobânzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobânzilor de referinta a Bancii Nationale a României, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei, si
b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valuta. Acest nivel al ratei dobânzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valuta se va actualiza prin hotarâre a Guvernului.
(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor bancilor straine care îsi desfasoara activitatea în România, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.
(8) În cazul unei persoane juridice straine care îsi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea în considerare a capitalului propriu.
Amortizarea fiscala
Art. 24. - (1) Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau îmbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol.
(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra în structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta în parte.
(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse în functiune partial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind în grupele în care urmeaza a se înregistra, la valoarea rezultata prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investitiile efectuate pentru descoperta în vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei în subteran si la suprafata;
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor apartinând domeniului public, precum si în dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate în proprietate publica;
f) amenajarile de terenuri.
(4) Nu reprezinta active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele împadurite;
b) tablourile si operele de arta;
c) fondul comercial;
d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu îsi pierde valoarea în timp datorita folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decât cele utilizate în scopul realizarii veniturilor.
(5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se întelege:
a) costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
b) costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil;
c) valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:
a) în cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;
c) în cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.
(7) În cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniara se calculeaza raportând numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix.
(8) În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
(9) În cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a
acestuia.
(10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza metoda de amortizare degresiva sau accelerata.
(11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) începând cu luna urmatoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în functiune;
b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, dupa caz;
c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;
d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;
e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie în solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, în functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;
2. din 10 în 10 ani la saline;
f) mijloacele de transport pot fi amortizate si în functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut în cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pâna la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
h) numai pentru autoturismele folosite în conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n).
(12) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati si care nu aplica regimul de amortizare accelerata, pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii în functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Pentru achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20% se acorda astfel:
a) pentru animale, la data achizitiei;
b) pentru plantatii, la data receptiei finale de înfiintare a plantatiei.
Intra sub incidenta prezentului alineat si mijloacele fixe achizitionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing financiar. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat au obligatia sa pastreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare.
(13) Pentru investitiile realizate în parcurile industriale pâna la data de 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil, în cota de 20% din valoarea investitiilor în constructii sau a reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitatile prevazute în prezentul alineat.
(14) Cheltuielile aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereaza în rate egale pe o perioada de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionarii oricarui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereaza pe masura ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperata raportata la valoarea totala estimata a resurselor.
(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua în calcul amortizarea contabila si orice reevaluare contabila a acestora. Câstigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza în baza valorii ramase neamortizate, folosind metodele de amortizare aplicate pâna la aceasta data.
(16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si înfiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(17) În cazul unei imobilizari corporale cu o valoare de intrare mai mica decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(18) Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula între contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care îsi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
(20) Regia Autonoma "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA efectueaza anual actualizarea valorii ramase neamortizate a mijloacelor fixe si imobilizarilor necorporale înscrise în bilantul anului fiscal cu indicele de inflatie al anului precedent, comunicat de Institutul National de Statistica. Valoarea activelor corporale si necorporale, achizitionate în cursul anului fiscal, va fi actualizata în functie de modificarea indicelui de inflatie din perioada cuprinsa între luna în care acestea au fost achizitionate si sfârsitul anului fiscal. Valoarea activelor si a patrimoniului propriu al Regiei Autonome "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA se majoreaza cu diferentele rezultate din reevaluarea anuala. Amortizarea capitalului Regiei Autonome "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA, angajat si imobilizat în active corporale si necorporale, se stabileste prin metoda liniara. Valoarea ramasa neamortizata, aferenta mijloacelor fixe ale Regiei Autonome "Administratia Româna a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA, scoase din functiune înainte de împlinirea duratei normale de utilizare, diminuata cu sumele rezultate din valorificare, se înregistreaza în cheltuielile de exploatare si este deductibila din punct de vedere fiscal.
(21) Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora, care desfasoara operatiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apa de peste 100 metri, se calculeaza amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor în curs, imobilizarilor corporale si necorporale efectuate pentru operatiunile petroliere vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât si în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluate la sfârsitul fiecarui exercitiu financiar pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Nationala a României pentru ultima zi a fiecarui exercitiu financiar.
(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se aplica la calculul profitului impozabil, cu exceptia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) si ale art. 8 din aceeasi lege.
Contracte de leasing
Art. 25. - (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, în cazul leasingului financiar, si de catre locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing).
Pierderi fiscale
Art. 26. - (1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute în urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrarii acestora.
(2) Pierderea fiscala înregistrata de contribuabilii care îsi înceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-înfiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.
(3) În cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplica luându-se în considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.
(4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala, intra sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa între data înregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.
Reorganizari, lichidari si alte transferuri de active si titluri de participare
Art. 27. - (1) În cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplica urmatoarele reguli:
a) contributiile nu sunt transferuri impozabile în întelesul prevederilor prezentului titlu si al prevederilor titlului III;
b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.
(2) Distribuirea de active de catre o persoana juridica româna catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptându-se cazurile prevazute la alin. (3).
(3) Prevederile prezentului articol se aplica urmatoarelor operatiuni de reorganizare, daca acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor:
a) fuziunea între doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare;
b) divizarea unei persoane juridice române în doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proportionala a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;
c) achizitionarea de catre o persoana juridica româna a tuturor activelor si pasivelor apartinând uneia sau mai multor activitati economice ale altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare;
d) achizitionarea de catre o persoana juridica româna a minimum 50% din titlurile de participare la alta persoana juridica româna, în schimbul unor titluri de participare la persoana juridica achizitoare si, daca este cazul, a unei plati în numerar care nu depaseste 10% din valoarea nominala a titlurilor de participare emise în schimb.
(4) În cazul operatiunilor de reorganizare prevazute la alin. (3) se aplica urmatoarele reguli:
a) transferul activelor si pasivelor nu se trateaza ca un transfer impozabil în întelesul prezentului titlu;
b) schimbul unor titluri de participare detinute la o persoana juridica româna cu titluri de participare la o alta persoana juridica româna nu se trateaza ca transfer impozabil în întelesul prezentului titlu si al titlului III;
c) distribuirea de titluri de participare în legatura cu divizarea unei persoane juridice române nu se trateaza ca dividend;
d) valoarea fiscala a unui activ sau pasiv, asa cum este prevazut la lit. a), este egala, pentru persoana care primeste un astfel de activ, cu valoarea fiscala pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;
e) amortizarea fiscala pentru orice activ prevazut la lit. a) se determina în continuare în conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc;
f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se considera o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), daca un alt contribuabil le preia si le mentine la valoarea avuta înainte de transfer;
g) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. b), care sunt primite de o persoana, trebuie sa fie egala cu valoarea fiscala a titlurilor de participare care sunt transferate de catre aceasta persoana;
h) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. c), care au fost detinute înainte de a fi distribuite, se aloca între aceste titluri de participare si titlurile de participare distribuite, proportional cu pretul de piata al titlurilor de participare, imediat dupa distribuire.
(5) Daca o persoana juridica româna detine peste 25% din titlurile de participare la o alta persoana juridica româna care transfera active si pasive catre prima persoana juridica, printr-o operatiune prevazuta la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se considera transfer impozabil.
(6) Dupa data la care România adera la Uniunea Europeana, prevederile prezentului articol se aplica persoanelor juridice straine care sunt rezidente în oricare stat membru al Uniunii Europene. În acest caz transferul de active si pasive nu se considera a fi transfer impozabil daca sunt îndeplinite oricare din urmatoarele conditii:
a) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent în România si continua sa fie utilizate pentru a genera profit impozabil în România;
b) activele si pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent al persoanei care transfera activele si pasivele, situat în afara României.
Prin derogare de la prevederile alin. (4) lit. f), transferul unui provizion sau al unei rezerve se considera a fi o reducere impozabila a provizionului ori a rezervei respective, daca provizionul sau rezerva provine de la un sediu permanent, situat în afara României.
(7) În întelesul prezentului articol, valoarea fiscala a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizata pentru calculul amortizarii si al câstigului sau pierderii, în întelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.
Asocieri fara personalitate juridica
Art. 28. - (1) În cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile înregistrate se atribuie fiecarui as
Codul Fiscal - TITLUL III - Impozitul pe profit 
TITLUL III
Impozitul pe venit
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Contribuabili
Art. 39. - Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite în continuare contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 95.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 40. - (1) Impozitul prevazut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:
a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obtinute din orice sursa, atât din România, cât si din afara României;
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din România, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;
c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) în cazul persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate dependenta în România, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;
e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevazute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice care îndeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atât din România, cât si din afara României, începând cu al patrulea an fiscal.
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Art. 41. - Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente, definite conform art. 47;
b) venituri din salarii, definite conform art. 56;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 65;
d) venituri din investitii, definite conform art. 69;
e) venituri din pensii, definite conform art. 72;
f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 75;
g) veniturile din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 79;
h) venituri din alte surse, definite conform art. 83.
Venituri neimpozabile
Art. 42. - În întelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;
b) sumele încasate din asigurari de orice fel reprezentând despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia câstigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare încheiat între parti, cu ocazia tragerilor de amortizare.
Nu sunt venituri impozabile despagubirile în bani sau în natura primite de catre o persoana fizica, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentând daunele morale;
c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decât pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale în vigoare;
f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câstigurile din transferul titlurilor de valoare;
h) drepturile în bani si în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de învatamânt din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;
j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;
k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 75;
l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, în conditii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
m) veniturile nete în valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale României amplasate în strainatate, în conformitate cu legislatia în vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata în România, în conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila încheiate de România cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor români pentru venituri din astfel de activitati, si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentând diferenta de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare;
s) veniturile reprezentând avantaje în bani si/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pâna la 6 martie 1945;
t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice.
Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti în legislatia în materie, în vederea realizarii obiectivelor de înalta performanta:
- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice;
- calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive.
Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia în materie, în vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;
u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si alte asemenea, obtinute de elevi si studenti în cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfasurate în România;
v) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Barem de impunere
Art. 43. - (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul platilor anticipate, este prevazut în urmatorul tabel:
Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii si pensii se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, având ca baza de calcul baremul anual de mai sus.
(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculeaza prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual prevazut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finantelor publice, cu rata inflatiei realizate pe anul 2004, diminuata cu 1/2 din rata inflatiei prognozate pe acest an.
(3) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul platilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luându-se în calcul 1/2 din rata inflatiei prognozate pentru anul respectiv, aplicata la baremul de impunere construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie - octombrie si a prognozei pe lunile noiembrie - decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(4) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice, pe baza baremului anual prevazut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflatiei realizate, fata de cea prognozata pe perioada impozabila.
Perioada impozabila
Art. 44. - (1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, în situatia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.
Deduceri personale
Art. 45. - (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personala de baza si deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile.
(2) Deducerea personala de baza, începând cu luna ianuarie 2004, este fixata la suma de 2.000.000 lei pe luna.
(3) Deducerea personala suplimentara pentru sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, aflati în întretinere este de 0,5 înmultit cu deducerea personala de baza.
(4) Contribuabilii mai beneficiaza de deduceri personale suplimentare, în functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate în întretinere, în afara sumelor rezultate din calculul prevazut la alin. (2) si (3), astfel:
a) 1,0 înmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I si persoanele cu handicap grav;
b) 0,5 înmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat.
(5) Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere acele persoane ale caror venituri, impozabile si neimpozabile, depasesc sumele reprezentând deduceri personale, conform alin. (3) si (4). În cazul în care o persoana este întretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentând deducerea personala a acesteia se împarte în parti egale între contribuabili, exceptându-se cazul în care acestia se înteleg asupra unui alt mod de împartire a sumei. Copiii minori, în vârsta de pâna la 18 ani împliniti, ai contribuabilului sunt considerati întretinuti, iar suma reprezentând deducerea personala suplimentara se acorda pentru persoanele aflate în întretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal în care acestea au fost întretinute. Perioada se rotunjeste la luni întregi în favoarea contribuabilului.
(6) Nu sunt considerate persoane aflate în întretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice în suprafata de peste 10.000 m2 în zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 în zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri si/sau în sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.
(7) La stabilirea veniturilor realizate de persoanele fizice aflate în întretinere, potrivit alin. (5), se va avea în vedere si venitul determinat potrivit legislatiei privind venitul minim garantat.
(8) Sunt considerati alti membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pâna la gradul al doilea inclusiv.
(9) Deducerile personale prevazute la alin. (2), (3) si (4) se însumeaza. Suma deducerilor personale admisa pentru calculul impozitului nu poate depasi de 3 ori deducerea personala de baza si se acorda în limita venitului realizat.
(10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis în misiune permanenta în strainatate, potrivit legii.
Actualizarea deducerilor personale si a sumelor fixe
Art. 46. - (1) Deducerea personala de baza lunara, precum si celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc potrivit procedurii prevazute la art. 45.
(2) Începând cu anul fiscal 2004, sumele fixe exprimate în lei, altele decât deducerea personala de baza, se stabilesc potrivit procedurii prevazute la art. 43 alin. (3).
(3) Sumele fixe se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(4) Sumele si transele de venituri impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul ca fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.
CAPITOLUL II
Venituri din activitati independente
Definirea veniturilor din activitati independente
Art. 47. - (1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate în mod individual si/sau într-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decât cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate în mod independent, în conditiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.
Venituri neimpozabile
Art. 48. - (1) Nu sunt venituri impozabile:
a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva în tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicarii si cuprinsi în perioada de valabilitate a brevetului;
b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.
Reguli generale de stabilire a venitului net din activitati independente determinat pe baza contabilitatii în partida simpla
Art. 49. - (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta între venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 50 si 51.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate si echivalentul în lei al veniturilor în natura din desfasurarea activitatii;
b) veniturile sub forma de dobânzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate în legatura cu o activitate independenta;
c) câstigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa încetarea definitiva a activitatii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute în legatura cu o activitate independenta.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura facute la începerea unei activitati sau în cursul desfasurarii acesteia;
b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despagubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le îndeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) sa fie efectuate în cadrul activitatilor desfasurate în scopul realizarii venitului, justificate prin documente;
b) sa fie cuprinse în cheltuielile exercitiului financiar al anului în cursul caruia au fost platite;
c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute în titlul II;
d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate în desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. boli profesionale, risc profesional si accidente de munca;
4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.
(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare si mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pâna la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevazute de actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contributiile efectuate în numele angajatilor la scheme facultative de pensii ocupationale, în conformitate cu legislatia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru o persoana;
h) prima de asigurare pentru asigurarile private de sanatate, în limita stabilita potrivit legii;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cât si în scopul personal al contribuabilului sau asociatilor, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;
j) cheltuielile reprezentând contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, potrivit legii;
k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice si juridice utilizate în desfasurarea activitatii, pe baza contractului încheiat între parti, în limita nivelului dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing.
(6) Baza de calcul se determina ca diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat si cheltuielile de protocol.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul României sau în strainatate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în strainatate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);
e) donatii de orice fel;
f) amenzile, confiscarile, dobânzile, penalitatile de întârziere si penalitatile datorate autoritatilor române si straine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsa în valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate, ca urmare a încalcarii dispozitiilor legale în vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevazute prin legislatia în vigoare.
(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila în partida simpla, cu respectarea reglementarilor în vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de încasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia în materie.
(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.
Stabilirea venitului net din activitati independente, pe baza normelor de venit
Art. 50. - (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2), si care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.
(2) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.
(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmeaza a se aplica normele respective.
(4) În cazul în care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel încât sa reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfasurata activitatea respectiva.
(5) Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.
(6) În cazul în care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute la alin. (1) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin. (1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii în partida simpla, conform art. 49.
(7) Venitul net din activitatea de transport de persoane si de bunuri în regim de taxi se determina pe baza normelor de venit.
(8) Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri în regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, conform art. 49. În acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri în regim de taxi.
(9) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila în partida simpla pentru activitatea respectiva.
Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectuala
Art. 51. - (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 60% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 70% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(3) În cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si în cazul remuneratiei reprezentând dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2).
(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasari si plati referitoare la încasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca îsi pot îndeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin în limita termenului de prescriptie prevazut de lege.
Optiunea de a stabili venitul net, utilizându-se datele din contabilitatea în partida simpla
Art. 52. - (1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 49.
(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reînnoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.
(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent pâna la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activitatii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.
Retinerea la sursa a impozitului pentru unele venituri din activitati independente
Art. 53. - (1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentând plati anticipate, din veniturile platite:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignatie;
c) venituri din activitati desfasurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;
d) venituri din activitati desfasurate în baza contractelor/conventiilor civile încheiate potrivit Codului civil;
e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;
f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului II, care nu genereaza o persoana juridica;
g) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.
(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:
a) în cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a), aplicând o cota de impunere de 15% la venitul brut;
b) în cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicând cotele de impunere prevazute pentru impozitul pe profit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate;
c) în cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. g), aplicând cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;
d) în cazul celorlalte venituri prevazute la alin. (1), aplicând o cota de impunere de 10% la venitul brut.
(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f) si g), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlurilor II si IV.
Plati anticipate ale impozitului pe veniturile din activitati independente
Art. 54. - Un contribuabil care desfasoara o activitate independenta are obligatia sa efectueze plati anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 88, cu exceptia veniturilor prevazute la art. 53, pentru care plata anticipata se efectueaza prin retinere la sursa.
Includerea venitului net din activitati independente în venitul anual global
Art. 55. - Venitul net din activitati independente se include în venitul anual global si se impoziteaza potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
CAPITOLUL III
Venituri din salarii
Definirea veniturilor din salarii
Art. 56. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/sau în natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate în baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese în cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;
c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;
f) sumele primite de reprezentantii în adunarea generala a actionarilor, în consiliul de administratie si în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentantii în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaratia de asigurari sociale;
i) sumele acordate de personale juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;
j) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.
(3) Avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), primite în legatura cu o activitate dependenta includ, însa nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-întors de la domiciliu la locul de munca;
b) cazare, hrana, îmbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decât pretul pietei;
c) împrumuturi nerambursabile si diferenta favorabila dintre dobânda preferentiala si dobânda de referinta a Bancii Nationale a României, pentru depozite si credite;
d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decât cele obligatorii.
(4) Urmatoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile, în întelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut în contractul de munca. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în masura în care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 1.200.000 lei. Nu sunt incluse în veniturile salariale si nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale si finantate din buget;
b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, în conformitate cu legislatia în vigoare;
c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale;
d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza în afara tarii, în conformitate cu legislatia în vigoare; e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei în vigoare;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajatii îsi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile în care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;
g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;
h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la încadrarea într-o unitate situata într-o alta localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, în limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care îsi stabilesc domiciliul în localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îsi au locul de munca;
j) sumele reprezentând platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentând platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la încetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;
k) sumele reprezentând platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezerva sau al carui contract înceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite în raport cu solda lunara neta, acordate acestora la trecerea în rezerva sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati în situatii similare, al caror cuantum se determina în raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei în materie;
l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;
m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate într-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de perioada de desfasurare a activitatii în strainatate;
n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;
o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii.
(5) Avantajele primite în bani si în natura si imputate salariatului în cauza nu se impoziteaza.
(6) Impozitul calculat pe veniturile prevazute la alin. (2) lit. g) este final în situatia în care contribuabilul care le-a realizat justifica cu documente virarea veniturilor la entitatea pe care a reprezentat-o.
Stabilirea venitului net anual din salarii
Art. 57. - Venitul net anual din salarii al unui contribuabil se stabileste prin deducerea din venitul salarial brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) contributiile obligatorii datorate de contribuabil, dupa caz;
b) o cota de 15% din deducerea personala de baza aferenta fiecarei luni, acordata o data cu deducerea personala de baza, cu titlu de cheltuieli profesionale, la locul de munca unde se afla functia de baza.
Determinarea lunara a impozitului pe venitul din salarii
Art. 58. - (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar reprezentând plati anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
(2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar prevazut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra bazei de calcul determinate ca diferenta între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a cheltuielilor profesionale, si deducerile personale acordate pentru luna respectiva;
b) pentru veniturile obtinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevazut la art. 43 asupra bazei de calcul determinate ca diferenta între venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
Venituri salariale stabilite prin hotarâri judecatoresti
Art. 59. - În cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite în baza unor hotarâri judecatoresti ramase definitive si irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datoreaza un impozit final care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta între venitul brut si contributiile obligatorii prevazute de lege, si nu se cumuleaza cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se platesc.
Termen de plata a impozitului
Art. 60. - Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Regularizarea anuala a impozitului retinut pentru anumite venituri de natura salariala
Art. 61. - (1) Platitorii de venituri de natura salariala au urmatoarele obligatii:
a) sa determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferenta între venitul net anual din salarii si urmatoarele:
1. deducerile personale stabilite conform art. 45;
2. cotizatia de sindicat platita conform legii;
b) sa stabileasca diferenta dintre impozitul calculat la nivelul anului si cel calculat si retinut lunar, sub forma platilor anticipate în cursul anului fiscal, pâna în ultima zi lucratoare a lunii februarie a anului fiscal urmator;
c) sa efectueze regularizarea acestor diferente de impozit, în termen de 90 de zile de la termenul prevazut la lit. b), numai pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. au fost angajatii permanenti ai platitorului în cursul anului, cu functie de baza;
2. nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil;
3. nu solicita alte deduceri, potrivit art. 86 alin. (1), cu exceptia deducerilor personale si a cotizatiei de sindicat platita potrivit legii.
(2) Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare modifica obligatia de plata pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii al angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectiva.
(3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de catre angajatori, precum si deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizeaza cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.
(4) La calculul venitului anual impozabil din salarii se au în vedere, dupa caz, si deducerile prevazute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f), situatie în care operatiunea de regularizare se efectueaza de catre organul fiscal de domiciliu. În acest caz, în perioada 1-15 ianuarie a anului urmator, contribuabilul va comunica angajatorului sa nu efectueze aceasta operatiune.
(5) Impozitul anual pe venitul din salarii datorat se calculeaza prin aplicarea baremului anual de impunere prevazut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului net anual impozabil realizat din salarii.
Includerea veniturilor salariale anuale în venitul anual global
Art. 62. - (1) Daca impozitul retinut din veniturile salariale ale contribuabilului este regularizat potrivit art. 61, atunci impozitul retinut este impozit final pe venit al contribuabilului, aferent respectivelor venituri salariale.
(2) Daca impozitul retinut din veniturile salariale ale unui contribuabil nu este regularizat în conformitate cu art. 61, venitul salarial net al contribuabilului se include în venitul anual global si se impoziteaza potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
Fise fiscale
Art. 63. - (1) Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fisele fiscale.
(2) Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele prevazute la alin. (1), pe întreaga durata de efectuare a platii salariilor si, dupa caz, sa recalculeze si sa regularizeze anual impozitul pe salarii. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe întreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent si angajatului, sub semnatura, câte o copie pentru fiecare an, pâna în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.
Plati anticipate de impozit pentru anumite venituri salariale
Art. 64. - (1) Contribuabililor care îsi desfasoara activitatea în România si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice române care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice contribuabil prevazut la alin. (1) are obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul sub forma platilor anticipate aferent unei luni se stabileste potrivit art. 58.
(3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate în România, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine, autorizate potrivit legii sa îsi desfasoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajatii acestora care realizeaza venituri din salarii impozabile în România sa îndeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplica contribuabililor în cazul în care optiunea de mai sus este formulata.
(4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul îsi desfasoara activitatea potrivit alin. (1), este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent, referitoare la data începerii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si, respectiv, a încetarii acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
CAPITOLUL IV
Venituri din cedarea folosintei bunurilor
Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor
Art. 65. - Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, în bani si/sau în natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decât veniturile din activitati independente.
Stabilirea venitului net din cedarea folosintei bunurilor
Art. 66. - (1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor în bani si/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute în contractul încheiat între parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasarii chiriei sau arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. În cazul în care arenda se exprima în natura, evaluarea în lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarâri ale consiliilor judetene si, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, hotarâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotarâri se transmit în cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.
(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) în cazul constructiilor, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, în suma de 50% din venitul brut;
b) în celelalte cazuri, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, în suma de 30% din venitul brut.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla.
(4) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 52 alin. (2) si (3) se aplica si în cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).
Plati anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor
Art. 67. - Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate în contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, conform art. 88.
Includerea venitului net din cedarea folosintei bunurilor în venitul anual global
Art. 68. - Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se include în venitul anual global si se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.
CAPITOLUL V
Venituri din investitii
Definirea veniturilor din investitii
Art. 69. - (1) Veniturile din investitii cuprind:
a) dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) câstiguri din transferul titlurilor de valoare;
d) venituri din operatiuni de vânzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.
Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si partile sociale.
(2) Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate veniturile sub forma de dobânzi, altele decât:
a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere si la depuneri la casele de ajutor reciproc;
b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat, precum si obligatiunilor municipale, ale Agentiei Nationale pentru Locuinte si ale altor entitati emitente de obligatiuni, care vizeaza constructia de locuinte.
Stabilirea venitului din investitii
Art. 70. - (1) Câstigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva dintre pretul de vânzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. În cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masa, pretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. În cazul tranzactiilor cu actiuni cumparate la pret preferential, în cadrul sistemului stock options plan, câstigul se determina ca diferenta între pretul de vânzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.
(2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, câstigul se determina ca diferenta pozitiva dintre pretul de rascumparare si pretul de cumparare/subscriere. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de participare.
(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale, câstigul din înstrainarea partilor sociale se determina ca diferenta pozitiva între pretul de vânzare si valoarea nominala/pretul de cumparare. Începând cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi înlocuita cu pretul de cumparare, care include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare justificate cu documente.
(4) Determinarea câstigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueaza la data încheierii tranzactiei, pe baza contractului încheiat între parti.
(5) Veniturile obtinute sub forma câstigurilor di
Codul Fiscal - TITLUL IV - Impozitul pe veniturile microintreprinderilor 
TITLUL IV
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Definitia microîntreprinderii
Art. 103. - În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoana juridica româna care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) are înscrisa în obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul;
b) are de la 1 pâna la 9 salariati inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul în lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decât statul, autoritatile locale si institutiile publice.
Optiunea de a plati impozit pe veniturile microîntreprinderii
Art. 104. - (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.
(2) Microîntreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal urmator, daca îndeplinesc conditiile prevazute la art. 103 si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.
(3) O persoana juridica româna care este nou-înfiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, daca conditiile prevazute la art. 103 lit. a) si d) sunt îndeplinite la data înregistrarii la registrul comertului si conditia prevazuta la art. 103 lit. b) este îndeplinita în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrarii.
(4) Microîntreprinderile platitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere începând cu anul fiscal urmator anului în care nu mai îndeplinesc una dintre conditiile prevazute la art. 103.
(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:
a) desfasoara activitati în domeniul bancar;
b) desfasoara activitati în domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere în aceste domenii;
c) desfasoara activitati în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;
d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.
Aria de cuprindere a impozitului
Art. 105. - Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, se aplica asupra veniturilor obtinute de microîntreprinderi din orice sursa, cu exceptia celor prevazute la art. 108.
Anul fiscal
Art. 106. - (1) Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.
(2) În cazul unei persoane juridice care se înfiinteaza sau îsi înceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridica a existat.
Cota de impozitare
Art. 107. - Cota de impozit pe veniturile microîntreprinderilor este de 1,5%.
Baza impozabila
Art. 108. - (1) Baza impozabila a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad:
a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.
(2) În cazul în care o microîntreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în functiune, potrivit legii.
Procedura de declarare a optiunii
Art. 109. - (1) Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pâna la data de 31 ianuarie inclusiv.
(2) Persoanele juridice care se înfiinteaza în cursul unui an fiscal înscriu optiunea în cererea de înregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv si pentru anii fiscali urmatori, cât timp sunt îndeplinite conditiile prevazute la art. 103.
(3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este îndeplinita, microîntreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior îndeplineste conditiile prevazute la art. 103.
(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu si microîntreprinderile care desfasoara activitati în zonele libere si/sau în zonele defavorizate.
Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale
Art. 110. - (1) Calculul si plata impozitului pe venitul microîntreprinderilor se efectueaza trimestrial, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.
(2) Microîntreprinderile au obligatia de a depune, pâna la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe venit.
Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microîntreprindere
Art. 111. - În cazul unei asocieri fara personalitate juridica dintre o microîntreprindere platitoare de impozit, conform prezentului titlu, si o persoana fizica, rezidenta sau nerezidenta, microîntreprinderea are obligatia de a calcula, de a retine si de a varsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizica, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.
Prevederi fiscale referitoare la amortizare
Art. 112. - Persoanele juridice platitoare de impozit pe venit sunt obligate sa evidentieze contabil cheltuielile de amortizare, conform art. 24, aplicabil platitorilor de impozit pe profit.