TITLUL IV*
Caile ordinare de atac
CAPITOLUL I
Apelul
Sectiunea I
Termenul si formele apelului
Art. 282. - Hotararile date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotararile date in prima instanta de catre tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.
Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat o data cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt s-au s-a suspendat cursul judecatii. Apelul impotriva hotararii se socoteste facut si impotriva incheierilor premergatoare.
*TITLUL IV "caile ordinare de atac" (art. 282 - 316) este reprodus astfel cum a fost modificat prin
Legea nr. 59/1993.
Art. 283. - Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o hotarare nu mai are dreptul de a face apel.
Art. 284. - Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel.
Termenul de apel curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare.
Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel.
Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii.
Art. 285. - Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor.
Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data comunicarii prevazute la alin. 1.
Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restransa sau disparuti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu.
Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii.
Art. 286. - Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut
comunicarea. In acest caz se va face o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data.
Art. 287. - Cererea de apel va cuprinde:
1. numele, domiciliul sau resedinta partilor;
2. aratarea hotararii care se ataca;
3. motivele de fapt si de drept pe care se inainteaza apelul;
4. dovezile invocate in sustinerea apelului;
5. semnatura.
Cerintele de la pct. 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de la pct. 3
si 4, sub sanctiunea decaderii. Aceste cerinte pot fi implinite pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare, iar lipsa semnaturii, in conditiile prevazute de art. 133 alin. 2.
Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se vor
aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 112 pct. 5.
Art. 288. - La cererea de apel se vor alatura atatea copii cati intimati sunt. Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
Presedintele va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, numai dupa implinirea termenului de apel pentru toate partile.
Cu toate acestea, apelul va fi trimis de indata daca s-a facut cerere pentru suspendarea
executarii hotararii primei instante.
Art. 289. - Presedintele instantei de apel, indata ce primeste dosarul, va fixa termen de infatisare, potrivit dispozitiilor art. 114, si va dispune citarea partilor.
Totodata, presedintele va dispune sa se comunice intimatului, o data cu citatia, o copie de pe
cererea de apel, impreuna cu copiile certificate de pe inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate
la prima instanta, punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampinarea.
Dispozitiile art. 113 alin. 2 sunt aplicabile in mod corespunzator.
Apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari vor fi repartizate la o singura sectie a instantei de apel.
Art. 290. - Cand apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari au fost repartizate la sectii deosebite, presedintele ultimei sectii investite va dispune trimiterea apelului la sectia cea dintai investita.
Art. 291. - In cazul cand intimatul nu a primit, in termenul prevazut de art. 114, comunicarea
motivelor de apel si a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi de infatisare, un termen inauntrul caruia sa depuna la dosar intampinare.
Daca intimatul lipseste la prima zi de infatisare si instanta constata ca motivele de apel nu au fost comunicate, va dispune amanarea cauzei si efectuarea comunicarii, iar daca motivele nu au fost comunicate in termen, instanta va dispune amanarea cauzei cu indeplinirea cerintelor art. 114 alin. 5.
Art. 292. - Partile nu se vor putea folosi, inaintea instantei de apel, de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat de cele invocate la prima instanta sau aratate in cererea de apel si in intampinare, afara de cazul prevazut la art. 138.
Art. 293. - Abrogat prin Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952.
Sectiunea a II-a
Judecarea apelului
Art. 294. - In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se potalte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi.
Se vor putea cere insa dobanzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. De asemenea,va putea solicita compensatia legala.
Art. 295. - Instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate laprima instanta, precum si administrarea altor probe, daca le considera necesare pentru solutionarea cauzei.
Art. 296. - Instanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte hotararea atacata.
Art. 297. - In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.
Daca hotararea a fost desfiintata pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent.
Art. 298. - Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul capitol.
CAPITOLUL II
Recursul
Sectiunea I
Termenul si formele recursului
Art. 299. - Hotararile date fara drept de apel, cele date in apel, precum si, in conditiile prevazute de lege, hotararile altor organe cu activitate jurisdictionala sunt supuse recursului.
Art. 300. - Recursul suspenda executarea hotararii numai in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege.
La cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executarii hotararii recurate si in alte cazuri decat cele la care se refera alin. 1.
Suspendarea la cerere a executarii hotararii poate fi acordata cu sau fara depunerea
unei cautiuni ce se va stabili dupa ascultarea partilor citate in camera de consiliu.
In cazuri urgente, presedintele instantei de recurs poate dispune, la cerere,
prin incheiere motivata, suspendarea executarii si fara citarea partilor, chiar inainte de primirea
dosarului.
Instanta poate reveni asupra suspendarii acordate, dispozitiile alin. 3 si 4 fiind aplicabile in mod corespunzator.
Art. 301. - Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispunealtfel. Dispozitiile art. 284 se aplica in mod corespunzator.
Art. 302. - Recursul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
Art. 303. - Recursul se va motiva prin insasi cererea de recurs sau inauntrul termenului de recurs.
Termenul pentru depunerea motivelor se socoteste de la comunicarea hotararii, chiar daca recursul s-a facut mai inainte.
Cererea de recurs va cuprinde aratarea motivelor de casare si dezvoltarea lor.
In cazurile in care Ministerul Public a participat in proces, se va depune o copie de pe motivele de casare pentru procuror.
Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o inapoieze partii
prezente, daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege, pentru a fi refacuta, prelungind termenul
de recurs cu 5 zile.
Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instanta a carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii.
Art. 304. - Casarea unei hotarari se poate cere:
1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;
2. cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii;
3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;
4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 105 alin. 2;
6. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere, a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut;
7. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii;
8. cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia;
9. cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii;
10. cand instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi
administrate, care erau hotaratoare pentru dezlegarea pricinii;
11. cand hotararea se intemeiaza pe o greseala grava de fapt, decurgand dintr-o apreciere
eronata a probelor administrative.
Art. 304 1 . - Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art. 304, instanta putand sa examineze cauza sub toate aspectele.
Art. 305. - In instanta de recurs nu se pot produce probe noi, cu exceptia inscrisurilor.
Art. 306. - Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal, cu exceptia cazurilor
prevazute in alin. 2.
Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs, care insa este obligata sa le puna in dezbatere partilor.
Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute de art. 304.
Art. 307. - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
Art. 308. - Presedintele instantei, dupa ce va constata ca procedura de comunicare a hotararii a fost indeplinita, va fixa termen de judecata si va dispune citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs.
Intimatul va putea depune intampinarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata.
Presedintele, fixand termenul de judecata, poate desemna un judecator pentru
intocmirea unui raport asupra recursului. La Curtea Suprema de Justitie raportul se intocmeste de un
judecator sau de un magistrat asistent.
Raportul va cuprinde, pe scurt, aratarea obiectului cererii de chemare in judecata,
solutia recurata, precum si temeiurile acesteia, in masura in care este nevoie pentru solutionarea recursului.
Raportul va trebui depus la dosar cu cel putin 5 zile inainte de ziua infatisarii.
Sectiunea a II-a
Judecarea recursului si efectele casarii
Art. 309. - Presedintele va da cuvantul partilor dupa citirea raportului. Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand este parte principala sau recurent.
Art. 310. - Daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen.
Art. 311. - Hotararea casata nu are nici o putere. Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.
Art. 312. - Curtile de apel si tribunalele, in caz de casare, vor judeca pricina in fond.
Cu toate acestea, in cazul in care instanta, a carei hotarare este recurata, a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata la administrarea probelor si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad. In cazul casarii pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre rejudecare instantei competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent, potrivit legii.
Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel, va casa hotararea recurata si va solutiona cauza potrivit competentei sale.
Art. 313. - Curtea Suprema de Justitie, in caz de casare, trimite cauza spre o noua judecata
instantei care a pronuntat hotararea casata ori, atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer, altei instante de acelasi grad, cu exceptia cazului casarii pentru lipsa de competenta, cand trimite cauza instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent potrivit legii.
Art. 314. - Curtea Suprema de Justitie hotaraste asupra fondului pricinii in toate cazurile in care caseaza hotararea atacata numai in scopul aplicarii corecte a legii la imprejurari de fapt ce au fost deplin stabilite.
Art. 315. - In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecatorii fondului.
Cand hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reincepe de la actul anulat. Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.
Art. 316. - Dispozitiile de procedura privind judecata de apel se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in acest capitol.
TITLUL V
Caile extraordinare de atac
CAPITOLUL I
Contestatia in anulare
Art. 317. - Hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare, pentru motivele mai jos aratate, numai daca aceste motive nu au putut fi invocate pe caile ordinare de atac:
1. cand procedura de chemare a partii, pentru ziua cand s-a judecat pricina, nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii;
2. cand hotararea a fost data de judecatori cu calcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta.
Cu toate acestea, contestatia poate fi primita pentru motivele mai sus-aratate, in cazul cand aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.
Art. 318. - Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie, cand dezlegarea dataeste rezultatul unei greseli materiale, sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si in cazul in care judecatoria, potrivit prevederilor unei legi speciale, judeca in ultima instanta.
(Introdus prin Decretul nr. 649 - B. of. 60 - 5.VII.1967)
Art. 319. - Contestatia se introduce la instanta a carei hotarare se ataca. Contestatia se poate face inainte de inceperea executarii si in tot timpul ei, pana la savarsirea ultimului act de executare. Impotriva hotararilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de executare silita, contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabila.*
* Alin. 2 art. 219 a fost modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 320. - Contestatia se judeca de urgenta si cu precadere.
Intampinarea nu este obligatorie.
Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.
Art. 321. - Nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei dintai.
CAPITOLUL II
Revizuirea hotararilor
Art. 322. - Revizuirea unei hotarari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri:
1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire;
2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta;
4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat irevocabil pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii, sau daca partea care a jurat* a fost condamnata irevocabil pentru fals;
*) Juramantul, ca mijloc de proba, a fost desfiintat prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.
5. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat;
6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii,
incapabilii sau cei pusi sub curatela sau consiliul judiciar* nu au fost aparati de loc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere;
*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, deoarece Codul
familiei nu mai mentinut aceasta institutie.
7. daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade
deosebite, in una sau aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avand aceeasi calitate.
Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de instante de recurs. In cazul cand una dintre instante este Curtea Suprema de justitie, cererea de
revizuire se va judeca de aceasta instanta;
8. daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre
aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.
Art. 323. - Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitiva si a carei revizuire se cere.
In cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice. Cand cele doua instante care au dat hotararile potrivnice fac parte din circumscriptii judecatoresti deosebite, instanta mai mare in grad la care urmeaza sa se indrepte cererea de revizuire va fi aceea a instantei care a dat prima
hotarare.
Art. 324. - Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:
1. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 al. 1, de la comunicarea hotararilor definitive, iar cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotararile prevazute la punctul 7 al. 2 de la pronuntarea ultimei hotarari;
2. in cazul prevazut de art. 322 pct. 3, de la cel din urma act de executare;
3. in cazul prevazut de art. 322 pct. 4, din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea
instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului, expertului, sau partii care a jurat sau de hotararea care a declarat falsitatea inscrisurilor;
4. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 5, din ziua in care s-a descoperit inscrisul;
5. in cazurile prevazute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotararii definitive facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica, sau de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea capacitatii; in aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.
In cazul art. 322 pct. 8 termenul de revizuire este de 15 zile si se socoteste de la incetarea impiedicarii.
Art. 325. - Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere, sub conditia darii unei cautiuni.
Art. 326. - Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de
chemare in judecata.
Intampinarea nu este obligatorie.
Art. 327. - Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, ea va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare.
Se va face aratare de hotararea data in revizuire, in josul originalului hotararii revizuite.
Art. 328. - Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru
hotararea revizuita. Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac este recursul.
CAPITOLUL III
Recursul in interesul legii si recursul in anulare
Art. 329.* - Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, are dreptul, pentru a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul tarii, sa ceara Curtii Supreme de Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor judecatoresti.
Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de sectiile unite si se aduc la cunostinta instantelor de Ministerul Justitiei.
Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 330. *- Procurorul general, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, poate ataca cu recurs in anulare, la Curtea Suprema de Justitie, hotararile judecatoresti irevocabile pentru urmatoarele motive:
1. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;
2. cand s-au savarsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotararea pronuntata.
* Text introdus prin Legea nr. 59/1993.
Art. 330 1 . - Recursul in anulare se poate declara oricand.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 330. 2 - Procurorul general poate dispune pe termen limitat suspendarea executarii hotararilor judecatoresti inainte de introducerea recursului in anulare.
Dupa introducerea recursului in anulare, instanta poate sa dispuna suspendarea executarii
hotararilor sau sa revina asupra suspendarii acordate.
Text introdus prin Legea nr. 59/1993.
Art. 330 3 . - La judecarea si solutionarea recursului in anulare se aplica in mod corespunzator
dispozitiile privitoare la recurs.
Judecata recursului in anulare se face cu participarea procurorului, care expune motivele acestui recurs si va pune concluzii.
Art. 330 4 . - Pana la inchiderea dezbaterilor procurorul general isi poate retrage motivat recursul in anulare. In acest caz, partile din proces pot cere continuarea judecatii.
CARTEA a III-a
Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase
Art. 331. - Cererile pentru dezlegarea carora este nevoie de mijlocirea instantei fara insa sa se urmareasca stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, precum sunt cele privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti, sau la luarea unor masuri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare, sunt supuse dispozitiilor de procedura mai jos aratate.
Art. 332. - Cererile necontencioase care sunt in legatura cu o lucrare sau o pricina in curs la o instanta sau pe care aceasta a dezlegat-o, ori daca au ca obiect eliberarea unor inscrisuri, titluri sau valori aflate in depozitul unei instante, se vor indrepta la acea instanta.
Art. 333. - Cererea va cuprinde numele si domiciliul celui care o face si ale persoanelor pe care acesta cere sa fie chemate inaintea instantei, precum si aratarea pe scurt a obiectului, motivarea cererii si semnatura.
Ea va fi insotita de inscrisurile pe care se sprijina.
Art. 334. - Instanta isi verifica competenta din oficiu, putand cere partii lamuririle necesare.
Daca instanta se declara necompetenta va trimite dosarul instantei in drept sa hotarasca.
Art. 335. - Daca cererea, prin insusi cuprinsul ei sau prin obiectiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezinta caracter contencios, instanta o va respinge.
Art. 336. - Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie.
Ea este supusa apelului.
Termenul de apel va curge de la pronuntare, pentru cei care au fost de fata, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit.
Apelul poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la dezlegarea cererii.
Apelul se face intr-un singur exemplar, neinsotit de copii.
Executarea incheierii poate fi suspendata de instanta de apel cu sau fara cautiune. Apelul si recursul se judeca in camera de consiliu.
Art. 337. - Incheierile nu au puterea lucrului judecat.
Art. 338. - Procedura prevazuta in articolele de mai sus se intregeste cu dispozitiile de procedura contencioasa, in masura in care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii.
Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedura speciala raman supuse dispozitiilor speciale, care se vor intregi cu cele prevazute in cuprinsul cartii de fata.
Art. 339. - Procedura necontencioasa se aplica si in cazurile in care legea da in caderea
presedintelui instantei luarea unor masuri cu caracter necontencios.
In aceste cazuri, presedintele este tinut sa pronunte incheierea in termen de cel mult 3 zile de la primirea cererii.
Apelul impotriva incheierii date de judecatorul de la judecatorie se judeca de
tribunal, iar apelul impotriva incheierii date de presedintele tribunalului sau Curtii se judeca de completul instantei respective.
CARTEA a IV-a*
Despre arbitraj
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 340. - Persoanele care au capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor pot conveni sa
solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, in afara de acelea care privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tranzactie.
* Cartea a IV-a "despre arbitraj" (art. 340-370 3 ) este reprodusa aastfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 59/1993.
Art. 340 1 . - Arbitrajul poate fi incredintat, prin conventia arbitrala, uneia sau mai multor persoane, investite de parti sau in conformitate cu acea conventie sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitiva si obligatorie pentru ele. Arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii investiti constituie, in sensul dispozitiilor de fata, tribunalul arbitral.
Art. 341. - Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara potrivit conventiei arbitrale, incheiata
conform cu prevederile cap. II.
Sub rezerva respectarii ordinii publice sau a bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, fie direct, fie prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze in judecarea litigiului, inclusiv procedura unei eventuale concilieri prealabile, repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale, continutul si forma hotararii arbitrale si, in general, orice alte norme privind buna desfasurare a arbitrajului.
In lipsa unor asemenea norme, tribunalul arbitral va putea reglementa procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit. Daca nici tribunalul arbitral nu a stabilit aceste norme, se vor aplica dispozitiile ce urmeaza.
Art. 341 2 . - Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta de arbitraj sau de o terta persoana.
Art. 342. - Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi in organizarea si desfasurarea arbitrajului, partea interesata poate sesiza instanta de judecata care, in lipsa conventiei arbitrale, ar fi fost competenta sa judece litigiul in fond, in prima instanta.
In cazul in care partile au incheiat conventia arbitrala in cursul judecarii litigiului la o instanta judecatoreasca, aceasta devine competenta sa solutioneze cererile prevazute in alin. 1.
Instanta va solutiona aceste cereri de urgenta si cu precadere, cu procedura ordonantei
presedintiale.
CAPITOLUL II
Conventia arbitrala
Art. 343. - Conventia arbitrala se incheie, in scris, sub sanctiunea nulitatii.
Ea se poate incheia fie sub forma unei clauze compromisorii, inscrisa in contractul principal, fie sub forma unei intelegeri de sine statatoare, denumita compromis.
Art. 343 1 . - Prin clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care este inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.
Art. 343 2 . - Prin compromis partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe calea
arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
Art. 343 3 . - Incheierea conventiei arbitrale exclude, pentru litigiul care face obiectul ei, competenta instantelor judecatoresti.
Tribunalul arbitral isi verifica propria sa competenta de a solutiona un litigiu si hotaraste in aceasta privinta printr-o incheiere care se poate desfiinta numai prin actiunea in anulare introdusa impotriva hotararii arbitrale, conform art. 364.
Art. 343 4 . - In cazul in care partile in proces au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi verifica competenta. Instanta va retine spre solutionare procesul daca:
a) paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventie arbitrala;
b) conventia arbitrala este lovita de nulitate ori este inoperanta;
c) tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in arbitraj.
In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti, se va declara necompetenta, daca va constata ca exista conventie arbitrala.
In caz de conflict de competenta, hotaraste instanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul.
CAPITOLUL III
Arbitrii. Constituire tribunalului arbitral.
Termenul si locul arbitrajului
Art. 344. - Poate fi arbitru orice persoana fizica, de cetatenie romana, care are capacitatea deplina de exercitiu al drepturilor.
Art. 345. - Partile stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de doi ori de mai multi arbitri.
Daca partile n-au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei arbitri, cate unul numit de fiecare dintre parti, iar al treilea - supraarbitrul - desemnat de cei doi arbitri. Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese comune vor numi un singur arbitru.
Art. 346. - Este nula clauza din conventia arbitrala care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitru in locul celeilalte parti sau de a avea mai multi arbitri decat cealalta parte.
Art. 347. - Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti conform conventiei arbitrale. Cand arbitrul unic sau, dupa caz, arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa recurga la arbitraj invita cealalta parte, in scris, sa procedeze la numirea lor.
In comunicare se arata numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului unic propus sau ale arbitrului desemnat de partea care vrea sa recurga la arbitraj, precum si enuntarea succinta a pretentiilor si a temeiului lor.
Art. 348. - Partea careia i s-a facut comunicarea trebuie sa transmita, la randul sau, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, raspunsul la propunerea de numire a arbitrului unic sau, dupa caz, numele, domiciliul si, pe cat posibil, datele personale si profesionale ale arbitrului desemnat de ea.
Art. 349. - Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie sa fie facuta in scris si comunicata partilor in termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire.
Art. 350. - Cei doi arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului in termen de 10 zile de la ultima acceptare. Supraarbitrul se va conforma prevederilor art. 349.
Art. 351. - In caz de neintelegere intre parti cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitrului, partea care vrea sa recurga la arbitraj poate cere instantei judecatoresti sa procedeze la numirea arbitrului ori, dupa caz, a supraarbitrului.
Incheierea de numire se va da in termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea partilor. Ea nu este supusa cailor de atac.
Art. 351 1 . - Arbitrul poate fi recuzat pentru cauze care pun la indoiala independenta si
impartialitatea sa. Cauzele de recuzare sunt cele prevazute pentru recuzarea judecatorilor. Poate constitui o cauza de recuzare si neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitri, prevazute in conventia arbitrala.
O parte nu poate recuza arbitrul numit de ea decat pentru cauze survenite dupa numire.
Persoana care stie ca in privinta sa exista o cauza de recuzare este obligata sa
instiinteze partile si pe ceilalti arbitri mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca
asemenea cauze survin dupa acceptare, de indata ce le-a cunoscut.
Aceasta persoana nu poate participa la judecarea litigiului decat daca partile, instiintate potrivit alineatului precedent, comunica in scris ca inteleg sa nu ceara recuzarea. Chiar in acest caz, ea are dreptul sa se abtina de la judecarea litigiului, fara ca abtinerea sa insemne recunoasterea cauzei de recuzare.
Art. 351 2 . - Recuzarea trebuie sa fie ceruta, sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la survenirea cauzei de recuzare.
Cererea de recuzare se solutioneaza de instanta judecatoreasca, prevazuta de art. 342, cu citirea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la sesizare.
Incheierea nu este supusa cailor de atac.
Art. 352. - In caz de vacanta, pentru orice cauza, recuzare, revocare, abtinere, renuntare,
impiedicare, deces, si daca nu s-a numit un supleant sau daca acesta este impiedicat sa-si exercite insarcinarea, se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit dispozitiilor stabilite pentru numirea lui.
Art. 353. - Arbitrii sunt raspunzatori de daune, in conditiile legii:
a) daca, dupa acceptare, renunta in mod nejustificat la insarcinarea lor;
b) daca, fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in
termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege;
c) daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau divulgand date de care iau cunostinta in calitate de arbitri, fara a avea autorizarea partilor;
d) daca incalca in mod flagrant indatoririle ce le revin.
Art. 353 1 . - In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, toate atributiile ce revin
instantei judecatoresti in temeiul dispozitiilor din prezentul capitol se exercita de acea institutie, conform regulamentului sau, afara numai daca acel regulament prevede altfel.
Art. 353 2 . - Tribunalul arbitral se considera constituit pe data ultimei acceptari a insarcinarii de arbitru, de supraarbitru sau, dupa caz, de arbitru unic. Data acceptarii este cea a expedierii prin posta a comunicarii prevazute de art. 349.
Art. 353 3 . - Daca partile n-au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea in termen de cel mult 5 luni de la data constituirii sale.
Termenul se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare sau a oricarei alte cereri incidente adresate instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
Partile pot consimti in scris la prelungirea termenului arbitrajului.
De asemenea, tribunalul arbitral poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului cu cel mult doua luni.
Termenul se prelungeste de drept cu doua luni in cazul prevazut de art. 360 2 , precum si in azul decesului uneia dintre parti.
Trecerea termenului prevazut in prezentul articol nu poate sa constituie un motiv de caducitate a arbitrajului afara de cazul in care una dintre parti a notificat celeilalte parti si tribunalului arbitral, pana la primul termen de infatisare, ca intelege sa invoce caducitatea.
Art. 354. - Partile stabilesc locul arbitrajului. In lipsa unei asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabileste de tribunalul arbitral.
pagina a 3-a
CAPITOLUL IV
Sesizarea tribunalului arbitral. Cuprinsul cererii de arbitrare.
Intampinarea. Cererea reconventionala
Art. 355. - Tribunalul arbitral este sesizat de reclamant printr-o cerere scrisa, care va cuprinde:
a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in Registrul comertului, numarul de telefon, contul bancar;
b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea de litigiu, anexandu-se dovada calitatii;
c) mentionarea conventiei arbitrale, anexandu-se copie de pe contractul in care este inserata, iar daca s-a incheiat un compromis, copie de pe acesta;
d) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei
valori;
e) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;
f) numele si domiciliul membrilor tribunalului arbitral;
g) semnatura partii. Cererea se poate face si printr-un proces-verbal incheiat in fata tribunalului arbitral si semnat de parti sau numai de reclamant, precum si de arbitri.
Art. 356. - Reclamantul va comunica paratului, precum si fiecarui arbitru, copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate.
Art. 356 1 . - In termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, paratul va face intampinare cuprinzand exceptiile privind cererea reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse in aparare, precum si, in mod corespunzator, celelalte mentiuni prevazute in art. 355, pentru cererea de arbitrare.
Exceptiile si alte mijloace de aparare, care nu au fost aratate prin intampinare, trebuie ridicate, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la primul termen de infatisare. Dispozitiile art. 358 12 ‚ alin. 3 raman aplicabile.
Daca prin nedepunerea intampinarii litigiul se amana, paratul va putea fi obligat la plata cheltuielilor de arbitrare cauzate prin amanare. Dispozitiile art. 356 se aplica in mod
corespunzator.
Art. 357. - Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala.
Cererea reconventionala va fi introdusa in cadrul termenului pentru depunerea
intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare si trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca si cererea principala.
CAPITOLUL V
Procedura arbitrala
Art. 358. - In intreaga procedura arbitrala trebuie sa se asigure partilor, sub sanctiunea nulitatii hotararii arbitrale, egalitatea de tratament, respectarea dreptului de aparare si a principiului contradictorialitatii. Dovezile de comunicare se depun la dosar.
Art. 358 1 . - Comunicarea intre parti sau catre parti a inscrisurilor litigiului, a citatiilor, hotararilor arbitrale si incheierilor de sedinta se face prin scrisoare recomandata cu recipisa de predare sau cu confirmare de primire.
Informatiile si instiintarile pot fi facute prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care permite stabilirea probei comunicarii si a textului transmis.
Inscrisurile pot fi inmanate si personal partii, sub semnatura. Dovezile de comunicare se depun la dosar.
Art. 358 2 . - Indata dupa expirarea termenului pentru depunerea intampinarii, tribunalul arbitral verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si, daca va socoti necesar, va dispune masurile corespunzatoare pentru completarea dosarului.
Dupa aceasta verificare si, daca este cazul, dupa completarea dosarului, tribunalul arbitral fixeaza termen de dezbatere a litigiului si dispune citarea partilor.
Art. 358 3 . - Intre data primirii citatiei si termenul de dezbatere trebuie sa existe un interval de timp de cel putin 15 zile.
Art. 358 4 . - Partile pot participa la dezbaterea litigiului personal sau prin reprezentanti si pot fi asistate de orice persoana.
Art. 358 5 - Neprezentarea partii legal citate nu impiedica dezbaterea litigiului, afara numai daca partea lipsa nu va cere, cel mai tarziu pana in preziua dezbaterii, amanarea litigiului pentru motive temeinice, incunostintand in acelasi termen si cealalta parte, precum si arbitrii. Amanarea se poate acorda o singura data.
Art. 358 6 . - Oricare dintre parti poate cere in scris ca solutionarea litigiului sa se faca in lipsa sa, pe baza actelor de la dosar, art. 358 3 ramanand insa aplicabil.
Art. 358 7 . - Daca ambele parti, desi legal citate, nu se prezinta in termen, tribunalul arbitral va solutiona litigiul in afara de cazul in care s-a cerut amanarea pentru motive temeinice. Tribunalul arbitral poate, de asemenea, sa amane judecarea litigiului, citand partile, daca apreciaza ca prezenta lor la dezbatere este necesara.
Art. 358 8 . - Inaintea sau in cursul arbitrajului oricare dintre parti poate cere instantei judecatoresti competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau sa constate anumite imprejurari de fapt.
La aceasta cerere se vor anexa, in copie, cererea de arbitrare sau, in lipsa, dovada comunicarii prevazute de art. 347 alin. 2 si 3, precum si conventia arbitrala.
Incuviintarea acestor masuri va fi adusa la cunostinta tribunalului arbitral de catre
partea care le-a cerut.
Art. 358 9 . - In cursul arbitrajului, masurile asiguratoare si masurile vremelnice, ca si constatarea anumitor imprejurari de fapt, pot fi incuviintate si de tribunalul arbitral. In caz de impotrivire, executarea acestor masuri se dispune de catre instanta judecatoreasca.
Art. 358 10 . - Fiecare dintre parti are sarcina sa dovedeasca faptele pe care isi intemeiaza in litigiu pretentia sau apararea.
In vederea solutionarii litigiului, tribunalul arbitral poate cere partilor explicatii scrise cu privire la obiectul cererii si faptele litigiului si poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege.
Art. 358 11 . - Administrarea probelor se efectueaza in sedinta tribunalului arbitral. Acesta poate dispune ca administrarea probelor sa fie efectuata in fata unui arbitru din compunerea tribunalului arbitral.
Ascultarea martorilor si a expertilor se face fara prestare de juramant.
Tribunalul arbitral nu poate sa recurga la mijloace de constrangere si nici sa aplice sanctiuni martorilor sau expertilor.Pentru luarea acestor masuri partile se pot adresa instantei judecatoresti prevazute de art. 342.
Aprecierea probelor se face de catre arbitri potrivit intimei lor convingeri.
Art. 358 12 . - Orice exceptie privind existenta si validitatea conventiei arbitrale, constituirea
tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si desfasurarea procedurii pana la primul termen de infatisare, trebuie ridicata, sub sanctiunea decaderii, cel mai tarziu la acest prim termen, daca nu s-a stabilit un termen mai scurt.
Orice cereri ale partilor si orice inscrisuri vor fi depuse cel mai tarziu pana la primul termen de infatisare.
Probele care nu au fost cerute cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare nu vor mai
putea fi invocate in cursul arbitrajului, afara de cazurile in care:
a) necesitatea probei ar reiesi din dezbateri;
b) administrarea probei nu pricinuieste amanarea solutionarii litigiului.
Art. 358 13 . - Dezbaterile arbitrale vor fi consemnate in incheierea de sedinta.
Orice dispozitie a tribunalului arbitral va fi consemnata in incheiere si va fi motivata. Incheierea de sedinta va cuprinde, pe langa mentiunile prevazute la art. 361 lit. a) si b), si
urmatoarele mentiuni:
a) o scurta descriere a desfasurarii sedintei;
b) cererile si sustinerile partilor;
c) motivele pe care se sprijina masurile dispuse;
d) dispozitivul;
e) semnaturile arbitrilor, cu observarea prevederilor art. 360 2 .
Partile au dreptul sa ia cunostinta de continutul incheierilor si de actele dosarului. La cererea partilor sau din oficiu tribunalul arbitral poate indrepta sau completa incheierea de sedinta, printr-o alta incheiere. Partilor li se comunica, la cerere, copie de pe incheierea de sedinta.
CAPITOLUL VI
Cheltuieli arbitrale
Art. 359. - Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si onorariile
arbitrilor, cheltuielile de administrare a probelor, cheltuielile de deplasare a partilor, arbitrilor, expertilor, martorilor, se suporta potrivit intelegerii dintre parti.
In lipsa unei asemenea intelegeri, cheltuielile arbitrale se suporta de partea care a pierdut litigiul, integral daca cererea de arbitrare este admisa in totalitate sau proportional cu ceea ce s-a acordat, daca cererea este admisa in parte.
Art. 359 1 . - Tribunalul arbitral poate evalua, in mod provizoriu, cuantumul onorariilor arbitrilor si poate obliga partile sa consemneze suma respectiva prin contributie egala.
Partile pot fi obligate solidar la plata.
Daca paratul nu-si indeplineste obligatia care ii revine potrivit alin. 1, in termenul stabilit de tribunalul arbitral, reclamantul va consemna intreaga suma, urmand ca prin hotararea arbitrala sa se stabileasca cuantumul onorariilor cuvenite arbitrilor, precum si modul de suportare de catre parti.
De asemenea, tribunalul arbitral poate obliga partile sau pe fiecare dintre ele la avansarea altor cheltuieli arbitrale.
Art. 359 2 . - Tribunalul arbitral poate sa nu dea curs arbitrajului pana la consemnarea, avansarea sau plata sumelor prevazute in prezentul capitol.
Art. 359 3 . - La cererea oricareia dintre parti, instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342 va examina temeinicia masurilor dispuse de tribunalul arbitral si va stabili cuantumul onorariilor arbitrilor si al celorlalte cheltuieli arbitrale, precum si modalitatile de consemnare, avansare sau de plata.
Art. 359 4 . - Plata onorariilor arbitrilor se va face dupa comunicarea catre parti a hotararii arbitrale.
Daca arbitrajul se intrerupe, fara a se pronunta hotarare, onorariile arbitrilor pentru activitatea depusa se reduc in mod corespunzator.
Art. 359 5 . - Orice diferenta in plus sau in minus de cheltuieli arbitrale se regularizeaza cel mai tarziu prin hotararea arbitrala si se plateste pana la comunicarea catre parti sau pana la depunerea acesteia la instanta judecatoreasca. Neplata diferentei atrage suspendarea comunicarii sau depunerii hotararii arbitrale.
Art. 359 6 . - In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, taxele pentru organizarea arbitrajului, onorariile arbitrilor, precum si celelalte cheltuieli arbitrale se stabilesc si se platesc conform regulamentului acelei institutii.
CAPITOLUL VII
Hotararea arbitrala
Art. 360. - Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal si al normelor de drept aplicabile, tinand seama cand este cazul si de uzantele comerciale.
Pe baza acordului expres al partilor, tribunalul arbitral poate solutiona litigiul in echitate.
Art. 360 1 . - In toate cazurile, pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana, consemnandu-se in hotarare aceasta participare.
Pronuntarea poate fi amanata cu cel mult 21 de zile, sub conditia incadrarii in termenul arbitrajului.
Art. 360 2 . - Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar fara sot de arbitri, hotararea se ia cu majoritate de voturi.
Arbitrul care a avut alta parere isi va redacta si va semna opinia separata, cu aratarea
considerentelor pe care aceasta se sprijina.
Art. 360 3 . - Cand tribunalul arbitral este compus dintr-un numar cu sot de arbitri si acestia nu se inteleg asupra solutiei, se va proceda la numirea unui supraarbitru conform intelegerii dintre parti sau, in lipsa, conform art. 351.
Supraarbitru numit se va uni cu una dintre solutii, o va putea modifica sau va putea pronunta o alta solutie, dar numai dupa ascultarea partilor si a celorlalti arbitri.
Art. 361. - Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda:
a) componenta nominala a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;
b) numele partilor, domiciliul sau resedinta lor sau, dupa caz, denumirea si sediul, numele
reprezentantilor partilor, precum si al celorlalte persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
c) mentionarea conventiei arbitrale in temeiul careia s-a procedat la arbitraj;
d) obiectul litigiului si sustinerile pe scurt ale partilor;
e) motivele de fapt si de drept ale hotararii, iar in cazul arbitrajului in echitate, motivele care sub acest aspect intemeiaza solutia;
f) dispozitivul;
g) semnaturile tuturor arbitrilor, sub rezerva art. 360‚.
Art. 362. - Daca prin hotararea pronuntata tribunalul arbitral a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere, oricare dintre parti poate solicita, in termen de 10 zile de la data primirii hotararii, completarea ei. Hotararea de completare se da cu citarea partilor.
Greselile materiale din textul hotararii arbitrale sau alte greseli evidente care nu
schimba fondul solutiei, precum si greselile de calcul, pot fi rectificate, la cererea oricareia dintre parti, formulata in termenul prevazut de alin. 1 sau din oficiu, printr-o incheiere de indreptare.
Hotararea de completare sau incheierea de indreptare face parte integranta din hotararea
arbitrala.
Partile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de completarea sau indreptarea
hotararii.
Art. 363. - Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la data pronuntarii ei.
La cererea oricareia dintre parti, tribunalul arbitral ii va elibera o dovada privind comunicarea hotararii, in conditiile alin. 1.
Hotararea arbitrala comunicata partilor are efectele unei hotarari judecatoresti definitive.
Art. 363 1 . - In termen de 20 de zile de la data comunicarii hotararii, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului la instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, atasand si dovezile de comunicare a hotararii arbitrale.
In cazul arbitrajului organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la acea institutie.
CAPITOLUL VIII
Desfiintarea hotararii arbitrale
Art. 364. - Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul din urmatoarele motive:
a) litigiul nu era susceptibil de solutionare pe calea arbitrajului;
b) tribunalul arbitral a solutionat litigiul fara sa existe o conventie arbitrala sau in temeiul unei
conventii nule sau inoperante;
c) tribunalul arbitral nu a fost constituit in conformitate cu conventia arbitrala;
d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile si procedura de citare nu a fost legal indeplinita;
e) hotararea a fost pronuntata dupa expirarea termenului arbitrajului prevazut de art. 353 3 ;
f) tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat
asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut;
g) hotararea arbitrala nu cuprinde dispozitivul si motivele, nu arata data si locul pronuntarii, nu este semnata de arbitri;
h) dispozitivul hotararii arbitrale cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire;
i) hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii.
Art. 364 1 . - Partile nu pot renunta prin conventia arbitrala la dreptul de a introduce actiunea in anulare impotriva hotararii arbitrale.
Renuntarea la acest drept se poate face, insa, dupa pronuntarea hotararii arbitrale.
Art. 365. - Competenta de a solutiona actiunea in anulare revine instantei judecatoresti imediat superioare instantei judecatoresti prevazute de art. 342, in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.
Actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale.
Instanta judecatoreasca va putea suspenda, cu sau fara cautiune, executarea hotararii arbitrale atacata cu actiunea in anulare.
Art. 366. - Instanta judecatoreasca, admitand actiunea, va anula hotararea arbitrala, iar, daca litigiul este in stare de judecata, se va pronunta si in fond, in limitele conventiei arbitrale. Daca, insa, pentru a hotari in fond este nevoie de noi probe, instanta judecatoreasca se va pronunta in fond dupa administrarea lor. In acest din urma caz, hotararea de anulare nu se va putea ataca
decat o data cu hotararea asupra fondului.
Hotararea instantei judecatoresti cu privire la actiunea in anulare poate fi atacata numai
cu recurs.
CAPITOLUL IX
Executarea hotararii arbitrale
Art. 367. - Hotararea arbitrala este obligatorie. Ea se aduce la indeplinire de buna voie de catre partea impotriva careia s-a pronuntat de indata sau in termenul aratat in hotarare.
Art. 367 1 .- La cererea partii castigatoare, hotararea arbitrala se investeste cu formula executorie.
Incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca prevazuta de art. 342, fara citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile.
Art. 368. - Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se
executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.
CAPITOLUL X
Arbitrajul international
Art. 369. - In sensul prezentului capitol, un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este
socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.
Art. 369 1 . - Prin conventia arbitrala referitoare la un arbitraj international, partile pot stabili ca acesta sa aiba loc in Romania sau intr-o alta tara.
Art. 369 2 . - In arbitrajul international care se judeca in Romania sau potrivit legii romane, tribunalul arbitral va fi compus dintr-un numar impar de arbitri, fiecare dintre parti avand dreptul sa numeasca un numar egal de arbitri. Dispozitiile art. 369 3 raman aplicabile.
Partea straina poate numi arbitri de cetatenie straina.
Partile pot conveni ca arbitrul unic sau supraarbitrul sa fie cetatean al unui al treilea stat.
Art. 369 3 . - In arbitrajul international, durata termenelor stabilite de art. 349, 350, 351 2 , 358 3 si 362 se dubleaza.
Art. 369 4 - Dezbaterea litigiului in fata tribunalului arbitral se face in limba stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu s-a prevazut nimic in aceasta privinta ori nu a intervenit o intelegere ulterioara, in limba contractului din care s-a nascut litigiul ori intr-o limba de circulatie internationala stabilita de tribunalul arbitral.
Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea si pe cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.
Partile pot sa participe la dezbateri cu traducatorul lor.
Art. 369 5 .- In afara de cazul in care partile convin altfel, onorariile arbitrilor si cheltuielile de
deplasare ale acestora se suporta de partea care i-a numit; in cazul arbitrului unic sau al upraarbitrului, aceste cheltuieli se suporta de parti in cote egale.
CAPITOLUL XI
Recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine
Art. 370. - In sensul prezentului capitol, prin hotarare arbitrala straina se intelege o hotarare data pe teritoriul unui stat strain sau care nu este considerata ca hotarare nationala in Romania.
Art. 370 1 . - Hotararile arbitrale straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 167-172 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.
Art. 370 2 . - Hotararile arbitrale straine, care nu sunt aduse la indeplinire de buna voie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare silita pe teritoriul Romaniei, prin aplicarea in mod corespunzator a prevederilor art. 173-177 din Legea nr. 105/1992.
Art. 370 3 . - Hotararile arbitrale straine, pronuntate de catre un tribunal arbitral competent, au forta probanta in fata instantelor din Romania cu privire la situatiile de fapt pe care le constata.
Art. 371. - Abrogat prin art. 6 din Legea nr. 59 din 23 iulie 1993.
CARTEA a V-a
Despre executarea silita
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Sectiunea I
Titlurile cerute pentru executarea silita
Art. 372. - Executarea silita se va urmari:
a) in virtutea unei hotarari judecatoresti;
b) in virtutea unui titlu executoriu.
Art. 373. - Hotararile se vor executa prin mijlocirea primei instante. In cazul in care prima instanta este o curte de apel, hotararea se executa prin mijlocirea tribunalului din localitatea in care isi are sediul curtea de apel.
ererea de executare se va face:
a) in cazul hotararilor ramase definitive si irevocabile, la prima instanta;
b) in celelalte cazuri, la instanta care a pronuntat ultima hotarare asupra fondului; aceasta va
trimite cererea, impreuna cu hotararea pentru investire si executare, la prima instanta.
Executarea se indeplineste prin executorii judecatoresti.
In cazurile prevazute de lege, precum si atunci cand executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie sunt obligate sa-i acorde concursul la efectuarea executarii silite.
*Art. 374. - Nici o hotarare nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de hotararile pregatitoare si de hotararile executorii provizoriu, care se executa si fara formula executorie.
Investirea hotararilor cu formula executarilor se face de prima instanta.
Incuviintarea executarii silite in Romania a hotararilor date in tari straine se face potrivit legii speciale.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 375. - Abrogat prin Legea nr. 105/1992 - M.Of. nr. 245 din 1 octombrie 1992.
*Art. 376. - Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile autentificate, precum si pe orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege.
Actele autentificate de o reprezentanta diplomatica sau consulara a Romaniei se vor putea
investi cu formula executorie de judecatoria domiciliului uneia din partile partase la actul autentic.
Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara investirea cu formula executorie se face de Judecatoria sectorului III din municipiul Bucuresti.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
*Art. 377. - Sunt hotarari definitive:
1. hotararile date fara drept de apel;
2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel, sau chiar atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat sau apelul a fost respins;
3. hotararile date in apel prin care se rezolva fondul pricinii.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Sunt hotarari irevocabile:
1. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;
2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
3. hotararile date in apel, nerecurate;
4. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;
5. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
Art. 378. - Pe cand o hotarare definitiva se afla in curs de a se judeca in contestatie sau in urma cererii de revizuire ea are inca puterea lucrului judecat pana ce se va inlocui printr-o alta hotarare.
Art. 379. - Nici o urmarire asupra bunurilor mobile sau imobile nu poate avea loc decat in virtutea unui titlu executor, sau a unei hotarari date cu executie provizorie si pentru o datorie certa si lichida.
Daca datoria consista in suma nelamurita, urmaririle se vor amana pana mai intai se va face lichidarea.
Creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si
din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.
Creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de o osebita socoteala.
Sectiunea a II-a
Persoanele si bunurile supuse executarii silite
Art. 380. - Executarea silita se intinde asupra tuturor bunurilor miscatoare si nemiscatoare ale datornicului, afara de exceptiile admise de lege.
Sectiunea a III-a
Cand se poate exercita executarea silita
Art. 381. - Cand printr-o hotarare s-a dat un termen de plata, executarea nu se poate face pana la sosirea acelui termen.
Art. 382. - Cu toate acestea, partea care a castigat va putea si inaintea sosirii termenului sa ceara executarea hotararii:
a) daca datornicul a fugit;
b) daca datornicul risipeste averea sa miscatoare si nemiscatoare;
c) daca alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale;
d) daca prin fapta sa el a micsorat asigurarile date creditorului sau, sau n-a dat asigurarile
promise ori incuviintate sau este in stare de insolvabilitate de obste cunoscuta.
Art. 383. - In cazurile aratate in articolele de mai sus, instanta care a investit hotararea cu formula executorie va hotari de urgenta, dupa ce va cita pe parti in termen scurt. In cazul cand datornicul a fugit, citatia i se va da la ultimul domiciliu.
Art. 384. - Hotararile ce au sa se execute provizoriu cu dare de cautiune nu se vor executa mai inainte de a se da cautiunea.
Art. 385. - Nici o executare nu se va putea face inainte de ora opt dimineata si dupa ora sase seara. Executarea inceputa va putea continua in acea zi sau in zilele urmatoare.
Art. 386. - Executarea silita nu se va putea face in zile nelucratoare, potrivit legii, afara de cazurile urgente in care executarea poate fi incuviintata de presedintele instantei de executare*).
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 387. - Nici o hotarare sau titlu executor nu se va putea executa decat numai dupa ce va fi incunostiintat datornicul odata cu somatia sau comandamentul.
Art. 388. - Cu cel putin o zi inainte de orice executare, executorul judecatoresc ce are sa execute va face o somatie datornicului la care se va alatura si copia titlului ce se executa.
Art. 389. - Daca creditorul a lasat sa treaca 6 luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte de urmarire, executarea se perima de drept si orice parte interesata poate cere desfiintarea ei.
In caz de suspendarea executarii, termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii.
Daca se face o noua cerere de executare, se va face mai intai, o noua somatie, la care nu se va mai alatura titlul ce se executa.
Art. 390. - Cele doua articole de mai sus nu se aplica in cazurile cand legea incuviinteaza
executarea fara somatie.
Asemenea nu se va notifica datornicului nici somatia, nici hotararea sau titlul, cand executarea se face potrivit art. 382 din acest cod.
Art. 391. - Calcarea art. 384, 385, 387, 388 si 389 aduce anularea executarii.
Sectiunea a IV-a
Pentru primirea cautiunii
Art. 392. - Hotararea care obliga pe o parte ca sa dea o cautiune sau un garant va arata si
termenul cand sa se aduca acea cautiune, sau sa se infatiseze acel garant.
Art. 393. - Garantul se va infatisa inaintea judecatii in sedinta publica, fata cu toate partile sau in lipsa lor, daca au fost chemate formal.
Judecata va primi pe garant daca solvabilitatea sa va fi de obste cunoscuta, sau daca se va dovedi cu acte.
Art. 394. - Partea potrivnica va putea sa conteste solvabilitatea garantului si judecata va apretui de urgenta.
Art. 395. - Daca se primeste cautiunea sau garantul, actul care le primeste va fi executor, cu tot dreptul de apel.
Art. 396. - Garantul fiind primit, va face inaintea judecatii declaratia ca primeste a garanta.
Aceasta declaratie se va trece in procesul-verbal al sedintei.
Din momentul acestei declaratii, el va fi supus la toate consecintele ce aduce garantia sa.
Sectiunea a V-a
Executarea in contra mostenitorilor
Art. 397. - Cand datornicul a murit, lasand numai mostenitori varstnici, executarea inceputa asupra bunurilor sale se va continua in contra lor 8 zile dupa ce printr-o notificare au fost instiintati in mod colectiv la ultimul domiciliu al defunctului.
Cand intre mostenitori sunt nevarstnici, executarea inceputa se va suspenda pana la alcatuirea reprezentantei lor legale, care se va face prin mijlocirea judecatoriei cat se poate de grabnic.
Art. 398. - Daca executia nu incepuse inca la moartea datornicului, hotararile si titlurile executorii nu se vor putea executa in contra mostenitorilor, sub pedeapsa de nulitate, decat 8 zile dupa ce li s-a facut o incunostintare colectiva a acestor titluri sau hotarari la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele mostenirii, fara a se arata numele si calitatea fiecarui mostenitor.
Sectiunea a VI-a
Contestatii asupra executarii silite
Art. 399. - Orice executare silita se poate contesta de cei interesati sau vatamati prin executare.
Art. 400. - Cererile incidente si toate contestatiile care s-ar ridica asupra executarii silite sau intre parti sau de catre cei de-al treilea interesati, privitoare la intelesul, intinderea si aplicarea dispozitivului hotararii ce se executa, se vor indrepta la instanta care a incuviintat titlul executor.
Toate celelalte incidente sau contestatii ce s-ar ridica asupra urmaririi insasi se vor indrepta la instanta care executa hotararea.
Cererile aratate in acest articol vor cuprinde pe larg motivele plangerii, iar actele pricinii se vor depune deodata cu cererea la grefa instantei respective potrivit art. 112 din acest cod.
Partile se vor chema in termen scurt si judecata asupra contestatiei sau incidentelor se va urma de urgenta, cu precadere asupra tuturor celorlalte pricini.
Art. 400 1 . - Impartirea bunurilor comune, potrivit art. 33 alin. 2 din Codul familiei, poate fi ceruta si in cadrul judecarii contestatiei la executarea silita.
(Introdus prin Decretul nr. 52 din 31.I.1969)
Art. 401. - Judecata va putea dupa infatisare sa suspende sau sa lase executarea cu sau fara
cautiune fata de instanta judecatoreasca. Executarea se va putea suspenda in cazuri urgente chiar si inainte de orice infatisare.
Art. 402. - Termenul de apel si cel de recurs, in contra hotararilor date in asemenea contestatii sau incidente va fi de 15 zile de la data comunicarii hotararilor.
Art. 403. - Contestatiile in materie de executari silite se vor putea face in tot timpul cat va tine executarea.
O data ce, cel din urma act al executarii s-a savarsit, nu se va mai primi nici o contestatie asupra executarii.
Cel din urma act de executare este incheierea pe care instanta va trebui sa o faca, fara citarea partilor, indata ce va primi procesul-verbal de executare, constatand savarsirea executarii.
Art. 404. - O hotarare judecatoreasca care nu s-a executat in timp de 30 de ani de la data sa nu se va mai putea executa si va pierde puterea lucrului judecat.
Art. 405. - Partea care va cadea in contestatia sa asupra executarii va fi supusa la despagubiri ce va fi pricinuit prin impiedicarea executarii si la plata unei amenzi de la 3000 pana la 10000 lei in cazuri de vadita rea-credinta.
CAPITOLUL II
Executarea silita asupra bunurilor miscatoare
Sectiunea I
Bunurile miscatoare care nu se pot urmari
Art. 406. - Nu se vor putea urmari si vinde pentru orice fel de datorie:
1. lucrurile trebuincioase pentru culcatul datornicului si familiei sale care traieste cu dansul in casa;
2. vesmintele cu care sunt acoperiti sau care le slujesc la trebuinta de fiecare zi;
3. armele, echipamentul si imbracamintea ofiterilor;
4. icoanele si portretele de familie.
Art. 407. - Nu se vor putea urmari si vinde, decat numai in lipsa de alte bunuri si numai pentru datorii de alimente, de chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor urmatoarele obiecte:
1. instrumentele de arat;
2. animalele, semintele si ingrasamantul destinat pentru cultura pamantului;
3. faina, malaiul si alte mici producte trebuitoare pentru hrana datornicului si a familiei sale in timp de o luna;
4. o vaca, sau doi boi, sau cinci capre, sau patru ramatori, sau zece oi, dupa cum va alege
datornicul;
5. tot nutretul trebuitor in timp de o luna pentru hrana animalelor ce nu s-au urmarit;
6. uneltele lucratorilor si mesterilor;
7. masinile in lucrare si instrumentele trebuincioase pentru exploatarea unei fabrici sau industrii;
8. carul sau caruta, sacaua si alte asemenea unelte de munca;
9. stupii cu miere, gandacii de matase, frunzele de duzi, pe timpul cresterii lor;
10. instrumentele sau cartile trebuincioase pentru stiinta, arta sau profesia ce practica sau exercita datornicul.
Art. 408. - Nu se vor putea urmari si sechestra, decat numai pentru datorii de alimente, de chirii sau alte creante privilegiate asupra miscatoarelor, urmatoarele:
1. sumele sau pensiile care s-au dat de judecata sau care s-au daruit, ori s-au legat datornicului sub titlu de pensie alimentara;
2. rentele viagere care s-au daruit datornicului sub conditie de a nu se putea urmari. Cand acestea se vor urmari si sechestra, la cazurile exceptionale aratate mai sus, judecatorii pot sa fixeze ce parte dintr-insele ca sa urmareasca sau sa se sechestreze.
Art. 409. - Salariile si celelalte drepturi banesti cuvenite angajatilor de orice fel pot fi urmarite:
a) pana la 1/2 din salariul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere;
b) pana la 1/3 din salariul lunar net, pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice;
c) pana la 1/5 din salariul net, pentru orice alte datorii. In cazul mai multor urmariri asupra
aceluiasi salariu, acestea pot fi acoperite toate numai pana la o suma ce nu depaseste 1/2 din salariul lunar net si cu respectarea urmatoarei ordine de preferinta:
a) obligatiunile de intretinere;
b) plata despagubirilor pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari
corporale;
c) plata datoriilor catre stat izvorate din impozite si taxe;
d) plata despagubirilor pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice;
e) toate celelalte datorii.
Dispozitiunile prezentului articol se aplica si sumelor cuvenite in baza dreptului de autor, inventator sau inovator, remuneratiei cuvenite membrilor cooperativelor mestesugaresti, precum si pensiilor de orice fel.
* Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca acordata angajatilor in caz de desfacere a contractului de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si ajutorul de somaj nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatii de intretinere si despagubiri
pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Urmarirea drepturilor mentionate in alineatul precedent se va putea face pana la limita prevazuta de lit. a din alin. 1 al acestui articol.
* Ajutoarele acordate in caz de deces, pentru sarcina si lehuzie, pentru ingrijirea copilului bolnav, diurnele si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala, precum si bursele de studii nu pot fi urmarite pentru nici un fel de datorii.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 410. - Este nula orice urmarire sau cesiune facuta in contra prescriptiilor de fata.
Sectiunea a II-a
Urmarirea bunurilor miscatoare ce se afla in posesia datornicului
Art. 411. - Urmarirea bunurilor miscatoare, corporale sau necorporale, care se afla in posesia datornicului se va face prin executorii judecatoresti ce sunt alipiti pe langa autoritatile judecatoresti, fiecare in ocolul sau si dupa oranduielile stabilite pentru aceasta de catre presedinte.
Art. 412. - Prezenta unui ofiter de politie sau ajutor al sau, si, in lipsa lor, a primarului sau a
ajutorului sau, va fi necesara sub pedeapsa de nulitate:
1. daca usile datornicului sunt inchise si nu voieste a le deschide;
2. daca nu voieste a deschide camerele sau mobilele;
3. daca debitorul lipseste si nu este, spre a-l reprezenta nici o ruda locuind cu dansul.
Art. 413. - In aceste cazuri, odata ce casele sau mobilele s-au deschis de catre debitor sau,
nevoind el, ori in lipsa lui de catre executorul judecatoresc, prezenta ofiterului sau a primarului se va putea suplini prin doi martori majori.
Art. 414. - Camerele si mobilele se vor deschide treptat, pe cat se va face si inscrierea lor in
procesul-verbal.
Art. 415. - Creditorul va putea sa nu fie de fata la lucrarea urmaririi.
Art. 416. - Executorul judecatoresc, singur sau fata cu persoanele insemnate in art. 412 si 413, va forma, indata un proces-verbal care va cuprinde:
1. enuntarea titlului executor in virtutea caruia se face executiunea;
2. aratarea creditorului pentru lucrarile ce au cerut a se urmari, daca asemenea cerere s-a facut;
3. numele, prenumele si domiciliul partilor, al executorului, precum si al altor persoane care vor fi fost fata la urmarire;
4. somatia verbala facuta debitorului ca sa plateasca, precum si raspunsul lui daca a fost fata;
5. descrierea obiectelor urmarite si aratarea numarului si calitatii lor, pe cat se va putea;
6. aratarea locului, zilei si orei cand s-a facut urmarirea.
Art. 417. - Acest proces-verbal se va subscrie de executor si de toate persoanele ce au fost fata la urmarire.
Art. 418. - Indata ce procesul-verbal se va termina, obiectele descrise intr-insul se vor pecetlui sau se va pune un custode pentru paza lor, si se va face mentiune despre aceasta in procesele-verbale.
Art. 419. - Custodele asezat pentru paza cata sa fie varstnic; el nu va putea fi insusi datornicul, vreun servitor al sau sau ruda sau cuscru al sau pana la a patra spita inclusiv, decat atunci cand insusi creditorul va consimti la aceasta.
Art. 420. - Nu se vor putea aseza custozi decat persoane solvabile, care se vor putea supune si la dare de cautiune, dandu-se precadere totdeauna acelor care se vor arata de creditor.
Obiectele sechestrate nu se vor putea stramuta din locul unde s-au urmarit decat cu voia judecatorului care a incuviintat urmarirea.
Art. 421. - Custodele va avea drept la o plata ce se va fixa de autoritatea judecatoreasca.
Aceasta plata se va lua cu precadere din pretul lucrurilor urmarite.
Art. 422. - Custodele va fi raspunzator de orice paguba ce va aduce creditorului din cauza
neglijentei sale, putand fi, dupa imprejurari, supus si la pedeapsa aratata de legea penala pentru abuz de incredere.
Art. 423. - Cand lucrurile urmarite au fost puse sub peceti, aceste peceti se vor pune de
executorul judecatoresc si de persoanele aratate in art. 412 din acest cod.
Art. 424. - Acela care, fara drept, va rupe sau va strica aceste peceti, se va pedepsi potrivit legii penale, afara de alte despagubiri la care se poate condamna.
Art. 425. - Indata dupa punerea pecetilor sau asezarea custodelui, executorul judecatoresc va lasa o copie de pe procesul sau verbal in mana datornicului sau la domiciliul sau, precum si o lista de obiecte urmarite in mana custodelui, daca asemenea custode exista. Custodele va iscali de primirea listei.
Originalul se va depune la grefa autoritatii a carei hotarare se executa.
Art. 426. - Executorul judecatoresc care, prezentandu-se la locuinta datornicului, va gasi o alta urmarire facuta si averea miscatoare sub peceti sau sub paza de custode, dupa ce va lua copie de pe procesul-verbal aflat in mana custodelui sau in mana datornicului, ori la domiciliul sau, va face un proces-verbal aratand toate aceste imprejurari, precum si numele executorului care a urmarit, va declara urmarita aceasta avere si de dansul si va putea urmari si alta avere care nu ar fi deja urmarita.
Art. 427. - Orice executor judecatoresc va fi dator, sub pedeapsa disciplinara si de despagubiri, ca, in 24 ore dupa intoarcerea sa, sa depuna la grefa procesul-verbal incheiat de dansul la fata locului.
Art. 428. - Datornicul nu va putea sa se impotriveasca la o urmarire ce i se face decat depunand valoarea ce i se cere la Casa de Depuneri sau la administratia financiara a judetului.
Totodata el va fi dator a da in mana executorului judecatoresc, pe langa recipisa de depunere, si petitia catre autoritatea judecatoreasca respectiva, in care sa arate cuvintele pentru care el cere incetarea sau suspendarea executarii. Judecata va hotari de urgenta, potrivit cu cele zise la art. 400 si urmatoarele din acest cod.
Art. 429. - In orice alt caz, urmarirea se va termina, ramanand ca acela in contra caruia ea s-a facut sa reclame autoritatii competente, potrivit celor zise la art. 399 pana la 405.
Art. 430. - Creditorii datornicului urmarit nu vor putea sa se impotriveasca la executarea urmaririi, nici la vanzarea obiectelor.
Ei vor fi numai in drept a se opune, pana la regularea pretentiei lor, la distribuirea sumelor provenite din vanzarea obiectelor.
Aceasta opunere a creditelor se va face catre autoritatea judecatoreasca prin care s-a operat vanzarea.
Sectiunea a III-a
Vanzarea sau licitatia bunurilor miscatoare urmarite
Art. 431. - In 36 ore cel mult dupa depunerea procesului-verbal al executorului judecatoresc la grefa respectiva, judecatorul, in camera de consiliu, va insemna ziua si locul unde are sa se faca vanzarea obiectelor urmarite.
Art. 432. - Aceasta vanzare se va face inaintea judecatoriei sau la fata locului sau in locurile
obisnuite pentru vanzari publice dupa imprejurari.
Art. 433. - Ziua vanzarii se va incunostinta formal datornicului in persoana sau la domiciliu.
Art. 434. - Vanzarea nu se va putea face in mai putin de doua saptamani, nici in mai mult de o luna de la data procesului-verbal.
Art. 435. - Cand insa atat creditorul cat si datornicul vor cere, termenul vanzarii se va putea scurta sau prelungi.
Art. 436. - Asemenea, cand obiectele vor ameninta stricaciune sau pierire, autoritatea competenta va putea chiar din oficiu sa scurteze termenul vanzarii.
Art. 437. - Vanzarea se va vesti cu 3 zile cel putin mai inainte, prin anunturi lipite pe strazi, la usa judecatoriei, la poarta primariei sau la locul unde se va face vanzarea, precum si la alte locuri publice.
( Textul alineatului 2 a fost abrogat prin decretul nr. 208 din 12 august 1950)
Aceste anunturi se vor face prin grija executorului judecatoresc ce a facut urmarirea, sub pedeapsa, in caz de neurmare, de o amenda de lei 5000 la 20000 lei si alte despagubiri, catre partile interesate.
Art. 438. - Daca, din cauza unei contestatii sau unei invoiri intre parti, ziua vanzarii s-a amanat de catre autoritatea ce are a o efectua, se vor face alte anunturi noi, potrivit articolului de mai sus, cu trei zile cel putin inaintea vanzarii.
Art. 439. - Anunturile vor cuprinde ziua, locul si ora vanzarii, precum si natura obiectului, fara alte amanunte.
Costul acestor anunturi se va inainta de catre creditor in socoteala lucrurilor urmarite.
Art. 440. - In ziua publicata pentru vanzare, agentul insarcinat cu urmarirea va merge la locul unde se afla obiectele, impreuna cu grefierul sau ajutorul sau; iar daca aceste obiecte sunt in alta localitate, cu ofiterul sau cu primarul local sau cu un ajutor al lor.
Art. 441. - Executorul judecatoresc va ridica pecetile sau va primi obiectele din mana custodelui, daca a fost asemenea custode.
Va verifica starea si numarul obiectelor dupa procesul-verbal de urmarire si va da chitanta
de eliberare custodelui, iar acesta va prezenta toate obiectele ce i s-au incredintat si asa cum i s-au incredintat.
Daca vanzarea se va face in alt loc decat acela unde se gasesc obiectele, ele vor fi depuse la acel loc.
Daca obiectele au sa se vanda chiar in locul unde se afla se va face indata vanzarea.
Art. 442. - Vanzarea se va face publica, cu usile deschise si cu toba sau in gura mare.
Art. 443. - Executorul judecatoresc sau un telal, in localitatea unde se afla telali, vor propune fiecare obiect, aratand pretul, si-l vor adjudeca, in aceeasi zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare pret, chiar cand, in lipsa de alti concurenti, acesta a fost singurul doritor.
Art. 444. - Licitatia se va face pe bani gata si obiectul se va da aceluia care va si numara pretul cu care i s-a adjudecat.
Daca acela caruia i s-a adjudecat obiectul nu va numara pretul de indata, obiectul se va vinde imediat din nou si intaiul adjudecatar va raspunde de scaderea ce va iesi la a doua vanzare, dupa constatarea facuta de executorul judecatoresc.
Numararea pretului se va face in fata locului.
Art. 445. - Executorul judecatoresc va insemna pe o lista obiectele vandute si pretul cu care s-au vandut.
Art. 446. - Indata ce din valoarea averii vandute se vor acoperi creantele reclamate si celelalte cheltuieli ale executorului judecatoresc, ale custodelui, ale publicatiilor si altele, se va curma licitatia si datornicul isi va primi inapoi lucrurile ramase sau prisosul pretului, de va fi asemenea prisos.
Art. 447. - Executorul judecatoresc va face, in fiecare zi de licitatie, un proces-verbal de cele urmate, si il va iscali atat el, cat si ceilalti reprezentanti ai autoritatii publice de care a fost insotit.
Art. 448. - Pretul iesit din adjudecare se va incasa de executorul judecatoresc care va ingriji cat mai neintarziat sa-l depuna la Casa de Depuneri sau administratia financiara a judetului, inaintand recipisa indata cu procesul-verbal de vanzare grefei respective.
Art. 449. - Nici o cerere de nulitate sau de stricare a vanzarii nu se va primi in contra celui asupra caruia s-a adjudecat lucrul si care a platit pretul, afara numai de nu a fost viclesug din parte-i.
Cererea partii vatamate va fi numai in contra celui ce a urmarit sau a executorului judecatoresc, ori a celorlalti ofiteri publici ce au executat, dupa imprejurari, in caz de rea-credinta sau neindeplinirea formelor cerute de lege pentru executare.
Sectiunea a IV-a
Distributia pretului
Art. 450. - Din sumele iesite din vanzare se vor scadea mai intai cheltuielile de urmarire si de
vanzare si alte creante privilegiate ce s-ar arata. Restul se va da creditorului ce a urmarit. Daca insa au fost si alti creditori ce au facut opunere la distribuirea pretului vanzarii, si titlul lor este recunoscut, pretul se va imparti intre creditorul ce a urmarit si creditorii oponenti.
Art. 451. - Sumele realizate din urmarirea bunurilor datornicului prin vanzarea bunurilor miscatoare sau nemiscatoare, poprire si urmarire de venituri se vor distribui intre creditori, de instanta care a savarsit urmarirea, cu citarea partilor in camera de consiliu.
Sectiunea a V-a
Urmarirea si poprirea bunurilor miscatoare ale datornicului care sunt in mana celor de-al treilea
Art. 452. - Orice creditor va putea, pe baza de titluri executorii, sa urmareasca si sa popreasca pentru sumele cuprinse in titlul sau, sumele sau efectele datorate datornicului sau de catre un al treilea:
a) orice alt creditor, a carui creanta e constatata prin act scris neautentic, va putea deodata cu intentarea actiunii, sa popreasca sumele sau efectele datorate datornicului sau de catre un al treilea, putand fi supus, dupa aprecierea autoritatii judecatoresti, si la darea unei cautiuni fixata de dansa;
b) acelasi drept il vor avea si creditorii care n-au act scris, fiind insa indatorati ca, o data cu
cererea de poprire si dovada de intentarea actiunii, sa dea si o cautiune de jumatate din valoarea reclamatiei.
In cazurile prevazute de alineatele a si b din acest articol, validarea se va face dupa ce reclamantul va fi obtinut o sentinta definitiva.
Art. 453. - Aceasta poprire se va face dupa o cerere ce creditorul va adresa la judecatoria
domiciliului celui de al treilea sau al datornicului.
Art. 454. - In aceasta cerere se va arata cauza pe baza careia se face poprirea si suma creantei.
Art. 455. - Presedintele va ordona facerea popririi prin comunicarea ei celui de al treilea si va dispune citarea acestuia si a datornicului, precum si comunicarea catre acestia a copiei de pe cererea de poprire. Orice parte interesata va putea face contestatie la poprirea incuviintata, judecandu-se aceasta contestatie inainte de validare, potrivit art. 400 si urmatoarele din acest
cod.
Art. 456. - La ziua insemnata, cel de al treilea poprit va veni inaintea judecatii in persoana sau prin procurator.
El va declara daca datoreaza suma ce se popreste, cat este acea suma, pe baza de ce titlu, daca mai este poprita si de altii si daca acea datorie este exigibila.
Iar daca s-au poprit si alte efecte, el le va arata starea, calitatea si cu ce titlu le tine. In
fine, el va raspunde la orice alte explicatii ce ii va cere presedintele.
Art. 457. - Daca se dovedeste ca tertul poprit este dator, instanta va valida poprirea condamnand pe tertul poprit sa plateasca suma poprita creditorului popritor.
Art. 458. - Daca sunt mai multe popriri, din partea mai multor creditori ai aceluiasi datornic, si pe aceeasi valoare a acelui de al treilea, la aceeasi instanta, toate se vor judeca prin o singura hotarare.
Art. 459. - Orice creditor al datornicului urmarit va putea interveni la judecata de poprire prin o simpla cerere pana ce nu s-a dat o sentinta definitiva asupra validarii.
Art. 460. - Contestatiile de orice natura ce se vor face fie de cel de al treilea poprit, fie de
datornicii popriti, precum si de catre creditorii ce urmaresc, sau intre ei sau intre ei si datornici, se vor judeca de instanta investita cu cererea de poprire, potrivit regulilor ordinare:
a) judecatorii vor putea ordona, dupa imprejurari, ca valorile oprite sa se depuna la Casa de
Consemnatiuni;
b) hotararea data asupra validarii este supusa apelului in termen de 15 zile de la comunicarea ei.
Art. 461. - Suma poprita, datorita de cel de al treilea se va distribui, dupa scaderea cheltuielilor, de catre judecatorie intre creditorii ce au urmarit, in proportie si dupa natura creantei lor.
Acea suma li se va plati in modul si termenii cuprinsi in titlul constitutiv al datoriei celui de al treilea.
Art. 461 1 . - Pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri din munca prevazute in art. 409, instanta care a emis titlul executor va dispune din oficiu efectuarea popririi.
In aceste cazuri poprirea este executorie, fara a mai fi supusa validarii, tertul poprit fiind obligat sa plateasca creditorului suma retinuta din salariul sau celelalte venituri din munca ale debitorului, prevazute in art. 409, dupa 5 zile de la data cand era datorata plata lor.
Contestatii la poprire se pot introduce in termen de 15 zile de la data primei plati facute de catre tertul poprit debitorului urmarit dupa punerea in executare a popririi.
Poprirea infiintata in conditiile prezentului articol ramane valabila si in cazul in care debitorul
pensiei de intretinere isi schimba locul de munca sau este pensionat. In aceste cazuri, unitatea de la
care pleaca debitorul intretinerii va trimite, prin scrisoare recomandata, titlul executor unitatii la care s-a angajat debitorul sau, dupa caz, organului competent de ocrotiri sociale, care de la data primirii titlului devine tert poprit.
(Introdus : alin. 1 - 3, prin Decretul nr. 38 din 16.II.1959 si alin. 4 prin Decretul nr. 52 din 31.I.1969)
Art. 462. - Daca valorile poprite sunt efecte mobile, judecata va ordona vanzarea lor si distributia pretului lor potrivit cu cele aratate la sectiunile III si IV ale acestui capitol.
Cel de-al treilea ce le tine va fi custodele lor, daca judecata nu ordona altfel.
CAPITOLUL III
Executarea silita asupra veniturilor nemiscatoare
Sectiunea I
Urmarirea fructelor prinse de radacini
Art. 463. - Fructele si recoltele neculese si inca prinse de radacini, ce sunt ale datornicului, nu se pot urmari decat pe baza de titluri executorii, ele se pot insa sechestra potrivit art. 591 si urmatoarele din acest cod.
Art. 464. - Urmarirea acestor fructe nu se va putea face decat in 6 saptamani inaintea coacerii lor si va fi precedata de o somatie de plata cu doua zile inaintea urmaririi. Sechestrarea insa se va putea face in orice timp.
Art. 465. - Urmarirea acestor fructe se va face prin mijlocirea unui executor judecatoresc, fata cu ofiterul, primarul sau unul din ajutorii sai, sau in lipsa lor, a doi martori varstnici.
Art. 466. - Executorul judecatoresc va lucra potrivit cu cele prescrise la art. 415, 416 si 417.
Art. 467. - El va aseza ca custode al fructelor pe un pandar (jitar) de campuri al comunei sau pe o alta persoana din comuna unde se afla cele mai multe din fructele urmarite, cu precadere insa pe acela ce va fi aratat de creditor.
Art. 468. - O copie a procesului-verbal al executorului judecatoresc se va lasa la primarul
comunei.
Originalul se va depune la judecatorie.
Copia se va inmana si datornicului.
Art. 469. - Autoritatea judecatoreasca va cita pe parti inaintea sa si va hotari sau respingerea urmaririi, sau vanzareafructelor, asa cum sunt prinse de radacina, sau dupa ce se vor culege.
Art. 470. - Vanzarea se va anunta inainte cu 3 zile cel putin la comuna, la domiciliul datornicului si la poarta autoritatii judecatoresti.
Ea se va face in zilele si la ceasurile hotarate de judecator, preferandu-se zilele de
duminici si de balci (iarmaroc), la fata locului, in localul judecatoriei sau la balci ori targ.
Art. 471. - Vanzarea se va face pe bani gata de catre executorul judecatoresc, fata cu primarul comunei ori cu ajutorul sau si cu datornicul, sau si in lipsa lui, daca se va fi chemat formal.
Art. 472. - Daca datornicul urmarit nu va avea alte mijloace de vietuire, va putea capata de la autoritatea judecatoreasca a se scoate din vanzare:
a) catimea fructelor cate trebuie pentru hrana lui si a familiei lui in timp de o luna;
b) catimea nutretului trebuincios pe timp de o luna pentru hrana vitelor ce nu se pot urmari,
potrivit art. 407;
c) semintele trebuincioase pentru semanatura.
Sectiunea a II-a
Urmarirea veniturilor unui bun nemiscator
Art. 473. - Acela care va voi sa urmareasca veniturile generale, precum: chiria, arenda sau alte venituri ale unui bun nemiscator al carui proprietar sau uzufructuar este datornicul sau, va urma potrivit randuielilor de mai jos.
Art. 474. - Veniturile ce un datornic, arendas sau chirias are din mosia sau casa arendata sau inchiriata lui se vor putea asemenea urmari, respectandu-se privilegiul ce legea acorda proprietarului.
Art. 475. - Creditorul va face cerere la judecatorie, afara de conventii contrarii, spre a obtine sechestrarea veniturilor bunului nemiscator si a cita pe datornic in judecata.
Art. 476. - Daca el are titlu autentic, neexecutor sau si un act privat recunoscut al datornicului, judecatoria pe de o parte va incuviinta sechestrul pentru suma cuprinsa in titlu, putand supune pe creditor si la darea unei cautiuni pentru despagubiri, iar pe de alta, va cita pe datornic in judecata.
Pentru titlurile executorii nu se va cere cautiune.
Cand nu exista act scris, sechestrul se va putea infiinta prin o hotarare data in urma infatisarii, insa numai sub dare de cautiune, echivalenta cu a treia parte din suma urmarita. Daca exista act scris, insa nerecunoscut, cautiunea va putea fi de un sfert din suma urmarita.
Art. 477. - Indata ce judecatorul incuviinteaza sechestrul, se va publica aceasta prin afipte la usa instantei.
Judecatoria va aduce la cunostinta notariatului de stat in circumscriptia caruia se afla imobilul ale carui venituri se urmaresc, incheierea de incuviintare a acestei urmariri spre a fi transcrisa in registrele de mutatiuni imobiliare tinute de notariatul de stat.
(Decretul nr. 378 din 20.X.1960)
Art. 478. - Un executor judecatoresc va merge la fata locului si va face proces-verbal potrivit art. 416, de diferitele venituri ce au a se aduna pe seama creditorului.
Chiriasii sau arendasii vor fi preveniti si indatorati a depune chiriile sau arendele datorate sau ce vor datora la judecatoria locala, potrivit hotararii de sechestru a judecatoriei.
Art. 479. - Judecatoria va putea randui, dupa imprejurari, ca tot venitul sa se adune direct la Casa de Consemnatiuni, sau va putea numi un gerant special, care sa administreze bunul nemiscator si sa incaseze veniturile sau chiriile ori arenzile, pe care le va inainta Casei de Consemnatiuni, prin mijlocirea judecatoriei.
Art. 480. - Indata ce ordinul de sechestru s-a transcris, s-a afisat, s-a publicat si s-a facut
cunoscut la fata locului prin executorul judecatoresc, vor fi nule de drept, numai de la data transcrierii, orice inchirieri sau arendari ce se vor face de datornic si orice plati de chirie sau arenzi se vor primi de dansul in urma datei transcrierii.
Vor fi asemenea nule tot de la data transcrierii orice plati facute inainte de vreme in contra clauzelor contractului de inchiriere sau arendare.
Art. 481. - Daca datornicul ocupa el insusi, in total sau in parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecatoria va putea, dupa imprejurari, sa ordone ca el sa deserte, in tot sau in parte, indata sau la termen fixat, imobilul sechestrat.
Art. 482. - Daca datornicul nu are alte mijloace de trai decat veniturile sechestrate, judecatoria va putea fixa o parte din aceste venituri ca sa serveasca pentru intretinerea lui si a familiei lui in tot timpul cat va tine sechestrarea.
Art. 483. - Daca tribunalul popular va numi un administrator al bunului sechestrat, il va supune la dare de cautiune si va fixa tot prin acea hotarare salariul acestui administrator, precum si felul si limitele dreptului sau de administrare.
Salariul gerantului nu va trece peste maximum de 10 % dupa imprejurari, din veniturile neto ce va incasa.
Art. 484. - La finele fiecarui an, semestru sau trimestru, dupa cum judecata va hotari,
administratorul va da socoteala judecatoriei fata cu impricinatii, citati spre acest sfarsit de veniturile si cheltuielile urmate.
Art. 485. - Daca gerantul administreaza rau sau nu da socotelile la termenul fixat sau trece peste atributiile ce i s-au dat de judecatorie, el va fi destituit si condamnat la despagubiri.
Art. 486. - Imparteala veniturilor intre creditorii sechestranti sau intervenienti se va face de catre judecatorie in proportie cu creanta fiecaruia.
Creditorii cu dreptul de preferinta se vor plati potrivit dreptului si rangului lor.
Art. 487. - Sechestrarea veniturilor nu va inceta decat in urmatoarele cazuri:
a) prin consimtamantul creditorilor sechestranti si intervenienti;
b) prin plata creantelor lor: capital, dobanzi si cheltuieli;
c) prin adjudecarea silita a bunului nemiscator.