TITLUL II
Dispozitii generale de procedura
CAPITOLUL I
Cererile
Art. 82. - Orice cerere indreptata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele, domiciliul sau resedinta partilor si ale reprezentantului, curatorului sau consiliului judiciar*, obiectul cererii si semnatura.
*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.
Cererile celor domiciliati in comunele rurale, care sunt de competenta judecatoriilor, se pot face si verbal. In acest caz aratarile partii pot fi trecute intr-un proces-verbal, semnat de judecator, grefier si parte, care va inlocui cererea scrisa. Daca partea nu poate semna, se va face vorbire despre aceasta in procesul-verbal. Cererile scrise ale persoanelor care nu pot semna vor fi semnate prin punere de deget in fata presedintelui instantei sau inlocuitorului sau, iar in comunele
rurale si in fata notarului*); cererea va fi mai intai citita partii, facandu-se aratarea despre aceasta pe cerere.
In cazurile prevazute de alineatele 2 si 3, se va face aratarea de chipul cum s-a stabilit identitatea partii.
*" secretarul consiliului local"
Art. 83. - Cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata.
Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa.
Reprezentantul legal, curatorul sau consiliul judiciar*, va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale.
*) Dispozitia privitoare la consiliul judiciar trebuie socotita abrogata implicit, prin intrarea in vigoare a Codului familiei.
Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor arata Monitorul Oficial in care este publicata imputernicirea lor.
Art. 84. - Cererea de chemare in judecata sau pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.
CAPITOLUL II
Citatiile si comunicarea actelor de procedura
Art. 85. - Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.
Art. 86. - Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se va face din oficiu, prin posta, prin executorul judecatoresc sau prin orice angajat al instantei respective.
(Modificat prin Decretul nr. 208 din 12.VIII.1950)
Art. 87. - Vor fi citati:
1. statul, judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public, in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau, in lipsa de contencios, la sediul administratiei;
2. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentantii lor, la sediul principal al administratiei sau la cel al sucursalei din circumscriptia instantei;
3. asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica, prin organele lor de conducere, la sediul administratiei lor;
4. obstiile de mosneni sau de razesi si composesoratele, prin mandatarii lor;
5. masa creditorilor falimentului prin judecatorul sindic;
6. incapabilii, prin reprezentantii lor legali. In caz de numire a unui curator special, citarea se va face prin acest curator;
7. personalul misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei, cetatenii romani trimisi ca functionari la organizatii internationale, precum si membrii lor de familie care locuiesc cu ei, aflati in strainatate, prin Ministerul Afacerilor Externe.
Cetatenii romani, altii decat cei prevazuti in alineatul precedent, aflati in strainatate in interes de serviciu, prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea carora se afla cei care i-au trimis;
8. in cazul in care prin tratate sau conventii internationale la care este parte Romania sau prin acte normative speciale nu se prevede o alta procedura, cei care se afla in strainatate avand domiciliul sau resedinta cunoscuta, printr-o citatie trimisa cu scrisoare recomandata, recipisa de predare a scrisorii, in cuprinsul careia se va mentiona ce acte se expediaza, tinand loc de dovada.
Daca domiciliul sau resedinta celor aflati in strainatate nu sunt cunoscute, citarea se face potrivit art. 95.
In toate cazurile, daca cei aflati in strainatate au mandatar cunoscut in tara, va fi citat si acesta.
9. cei cu domiciliul sau resedinta necunoscuta, potrivit art. 95;
10. mostenitorii, pana la intervenirea lor in proces, printr-un curator special, numit de instanta.
Art. 88. - Citatia va cuprinde:
1. numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului;
2. aratarea anului, lunii, zilei si orei de infatisare;
3. aratarea instantei si sediul ei;
4. numele, domiciliul si calitatea celui citat;
5. numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii;
6. parafa sefului instantei si semnatura grefierului.
Aratarile de la punctele 2, 3, 4 si 6 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
Art. 89. - Citatia, sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. In pricinile urgente, termenul poate fi si mai scurt, dupa aprecierea instantei.
Infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin mandatar, acopera orice vicii de procedura. Partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu-i s-a inmanat citatia in termen.
Art. 90. - Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat. Cand acesta are o asezare agricola, comerciala, industriala sau profesionala in alta parte, inmanarea se poate face si la locul acestor asezari.
Inmanarea se poate face oriunde, cand cel citat primeste citatia.
(Textul alin. 3 a fost abrogat prin Decretul nr. 132 din 19.VI.1952).
Pentru cei ce se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la comandamentul superior cel mai apropiat.
Pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas de comert, inmanarea se face, in lipsa unui domiciliu cunoscut, la capitania portului unde se gaseste inregistrat vasul.
Pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii.
Pentru bolnavii aflati in spitale, ospicii ori sanatorii, la directia asezamantului.
Art. 91. - Inmanarea citatiilor si tuturor actelor de procedura, in cazurile prevazute de art. 87. pct. 1, 2, 3, 5 si 7, precum si in cele prevazute de art. 90 alineatele 4, 5, 6 si 7, sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat sau notar public*) se poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei, care va semna dovada.
*) Notariatul public care a existat in unele provincii istorice ale tarii a fost desfiintat in decembrie 1951, prin extinderea pe teritoriu al R.S.R. a Notariatului de Stat, infiintat prin Decretul nr. 79 din 31 martie 1950.
Art. 92. - Inmanarea citatiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinta de primire, agentul insarcinat cu inmanarea certificand identitatea si semnatura acestuia.
Daca cel citat, aflandu-se la domiciliu, nu vrea sa primeasca citatia sau, primind-o, nu voieste ori nu poate sa semneze adeverinta de primire, agentul va lasa citatia in mana celui citat sau, in cazul refuzului de primire, o va afisa pe usa locuintei acestuia, incheind despre acestea proces-verbal.
Daca cel citat nu se gaseste la domiciliu sau daca, in cazul hotelurilor sau cladirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul in care locuieste, agentul va inmana citatia, in primul caz, unei persoane din familie, sau, in lipsa, oricarei alte persoane care locuieste cu dansul, sau care, in mod obisnuit, primeste corespondenta, iar, in celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce in mod obisnuit il inlocuieste; persoana care primeste citatia va semna adeverinta de primire, agentul certificandu-i identitatea si semnatura si incheind proces-verbal despre cele urmate.
Daca persoanele aratate in alineatul precedent nu voiesc ori nu pot sa semneze adeverinta de primire, agentul va incheia proces-verbal, lasand citatia in mana lor; daca cei aratati nu voiesc sa primeasca citatia sau sunt lipsa, agentul va afisa citatia, fie pe usa locuintei celui citat, fie daca nu are indicatia apartamentului sau camerei locuite, pe usa principala a cladirii, incheind de asemenea proces-verbal despre toate acestea.
Inmanarea citatiei nu se poate face unui minor sub 14 ani impliniti sau unei persoane lipsita de judecata. Puterea de judecata este presupusa pana la dovada contrarie.
Dispozitiile prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.
Art. 93. - In caz de alegere de domiciliu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa unei asemenea aratari, la domiciliul partii.
* Art. 94. - Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face din cauza ca s-a daramat cladirea, a devenit de nelocuit sau din alt motiv asemanator, agentul va depune actul la grefa instantei, care va instiinta din timp partea despre aceasta imprejurare, dispozitiile art. 95 fiind aplicabile in mod corespunzator.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 95. - Cand reclamantul invedereaza ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a izbutit sa afle domiciliul paratului, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate. Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei.
Citatia se publica si in Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar mai raspandit, in cazurile in care presedintele judecatoriei sau completul de judecata apreciaza ca o asemenea masura este necesara.
Afisarea, precum si publicarea citatiei in Monitorul Oficial sau intr-un ziar mai raspandit se fac cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru judecata.
In cazurile urgente, presedintele judecatoriei sau completului de judecata va putea reduce acest termen la 5 zile.
Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi condamnat la o amenda de la 5000 de lei la 15000 lei si la despagubirea partii vatamate.
Art. 96. - Partea prezenta in instanta, in persoana sau prin mandatar, nu poate refuza primirea actelor de procedura si a inscrisurilor care i se comunica in sedinta. In acest caz, instanta poate incuviinta, la cerere, un termen pentru a lua cunostinta de acte.
Art. 97. - Nici un act de procedura nu se poate indeplini in zilele de sarbatoare legala, afara de cazuri grabnice, dupa incuviintarea presedintelui.
Art. 98. - Schimbarea domiciliului uneia din parti in timpul judecatii trebuie, sub pedeapsa neluarii ei in seama, sa fie adusa la cunostinta instantei prin petitie la dosar, iar partii potrivnice prin scrisoare recomandata, a carei recipisa de predare se va depune la dosar o data cu petitia prin care se instiinteaza instanta despre schimbarea domiciliului.
Art. 99. - Cei insarcinati de lege cu indeplinirea actelor de procedura, din a caror vina s-a pricinuit amanarea judecatii, vor fi condamnati de instanta, printr-o incheiere executorie, la o amenda de la 500 la 3000 lei si la despagubirea partii vatamate.
Cel condamnat poate sa prezinte instantei o petitie motivata pentru scutirea sau micsorarea amenzii ori despagubirii.
El va fi citat de urgenta, impreuna cu partea vatamata, careia i s-a incuviintat despagubirea, in camera de consiliu si instanta va hotari prin incheiere irevocabila. Citarea se va face prin grefa si este scutita de timbru si taxe.
Art. 100. - Procesul-verbal incheiat de cel insarcinat cu inmanarea actului de procedura trebuie sa cuprinda:
1. anul, luna si ziua cand a fost incheiat;
2. numele celui care l-a incheiat;
3. functiunea acestuia;
4. numele, prenumele si domiciliul celui caruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea numarului, etajului, apartamentului sau camerei, daca cel caruia i s-a facut comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel si daca actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa, ori a fost afisat pe usa acestei locuinte;
5. aratarea instantei de la care porneste actul de procedura si identificarea lui, iar pentru citatii si a termenului de infatisare.
6. aratarea inscrisurilor comunicate;
7. numele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea sau locul unde s-a facut afisarea;
8. semnatura celui care a incheiat procesul-verbal.
Daca cei care urmeaza sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot sa faca, se va face vorbire despre aceasta in cuprinsul procesului-verbal.
Aratarile de la punctele 1, 2, 4, 5, 7 si 8 sunt prevazute sub pedeapsa nulitatii.
Procesul-verbal face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.
CAPITOLUL III
Termenele
Art. 101. - Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul.
Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.
Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.
Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii.
Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.
Art. 102. - Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu dispune altfel.
Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de la data cand a cerut-o.
Art. 103. - Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.
In acest din urma caz, actul de procedura se va indeplini in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii; in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii.
Art. 104. - Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui.
CAPITOLUL IV
Nulitatea actelor de procedura
Art. 105. - Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule.
Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada
contrarie.
Art. 106. - Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare.
Judecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura.
Art. 107. - Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege sub pedeapsa nulitatii.
Art. 108. - Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii.
Celelalte nulitati se declara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce.
Neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond.
Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt.
TITLUL III
Procedura inaintea primei instante
CAPITOLUL I
Procedura inainte de judecata
Sectiunea I
Dispozitii generale
Art. 109. - Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
Art. 110. - Cererea pentru predarea unui nemiscator, la implinirea termenului de locatiune, poate fi facuta chiar inainte de implinirea acestui termen. Se poate de asemenea cere, inainte de termen, executarea la termen a unei obligatii alimentare sau altei prestatiuni periodice.
Presedintele mai poate incuviinta in general, inainte de implinirea termenului, cereri pentru executarea la termen a unor obligatiuni, ori de cate ori va socoti ca cererile sunt indreptatite pentru a preintampina reclamantului o paguba insemnata pe care acesta ar incerca-o daca ar astepta implinirea termenului.
Art. 111. - Partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului.
Sectiunea a II-a
Chemarea in judecata
Art. 112. - Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
1. numele, domiciliul sau resedinta partilor;
2. calitatea juridica in care partile stau in judecata, atunci cand nu stau in numele lor propriu;
3. obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea este cu putinta.
Pentru identificarea nemiscatoarelor se va arata comuna si judetul, strada si numarul, iar, in lipsa, vecinatatile, etajul si apartamentul, sau, cand nemiscatorul este inscris in cartea funciara, numarul de carte funciara si numarul topografic;
4. aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
5. aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere.
Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult cate o copie de pe fiecare inscris, pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul.
Se va putea depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime.
Daca inscrisurile sunt scrise in limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.
Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatorul sau juramantul paratului, va cere infatisarea in persoana a acestuia.
Cand se va cere dovada cu martori, se va arata numele si locuinta martorilor;
6. Semnatura.
Art. 113. - La cererea de chemare in judecata se vor alatura atatea copii de pe cerere cati parati sunt.
Daca mai multi parati au un singur reprezentant sau daca paratul are mai multe calitati juridice, se va comunica o singura copie de pe actiune si de pe inscrisuri si se va inmana o singura citatie.
Art. 114. - Presedintele, indata ce primeste cererea de chemare in judecata si constata plata timbrului, a taxei de procedura si a impozitului proportional, va soroci ziua infatisarii si va cita partile inaintea instantei, in sedinta.
Presedintele va putea soroci o anumita ora pentru judecarea pricinii.
Cand reclamantul este de fata la fixarea termenului, el ia termenul in cunostinta; presedintele ii va pune in vedere lipsurile cererii de chemare in judecata, spre a le intregi inainte de comunicare.
Presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii de pe cerere si inscrisuri, punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata.
O data cu sorocirea termenului, presedintele va dispune, daca s-a cerut prin cerere, citarea paratului la interogator sau juramant*, sub rezerva dezbaterii la termenul de infatisare.
* Juramantul, ca mijloc de proba, a fost desfiintat prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.
Sub aceeasi rezerva se vor putea lua orice alte masuri, in marginile randuielilor pentru dovezi.
Termenul se va soroci astfel ca, de la data primirii citatiei, paratul sa aiba cel putin 30 zile pentru depunerea intampinarii, iar in pricinile urgente, cel putin 5 zile. Daca paratul locuieste in strainatate, presedintele va putea soroci un termen mai indelungat.
Sectiunea a III-a
Intampinarea
Art. 115. - Intampinarea va cuprinde:
1. exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului;
2. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
3. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor;
4. Semnatura.
Art. 116. - La intampinare se vor alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt; de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanta.
Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o singura copie.
Art. 117. - Cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare.
Art. 118. - Depunerea intampinarii nu este obligatorie. In cazul in care nu s-a depus intampinare, presedintele ii va pune in vedere paratului, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare, despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta.
Sectiunea a IV-a
Cererea reconventionala
Art. 119. - Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala.
Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata.
Cererea reconventionala se depune o data cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfarsit.
Art. 120. - Cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala.
Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit.
CAPITOLUL II
Sedintele si politia lor
Art. 121. - Sedintele vor fi publice, afara de cazurile cand legea dispune altfel.
Instanta poate sa dispuna ca dezbaterile sa se faca in sedinta secreta, daca dezbaterea publica ar putea vatama ordinea sau moralitatea publica sau pe parti. In acest caz, partile vor putea fi insotite, in afara de aparatorii lor, de cel mult doua persoane desemnate de ele.
Hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta publica.
Art. 122. - Presedintele exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei-cuviinte.
Daca nu mai este loc in sala de sedinta, presedintele poate inlatura pe cei ce ar veni mai tarziu sau pe cei ce depasesc numarul locurilor.
Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arme in sala de sedinta, afara numai daca le poarta in vederea serviciului ce indeplineste in fata instantei.
Acei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa. Acel ce vorbeste instantei trebuie sa stea in picioare. Presedintele poate incuviinta exceptiuni de la aceasta indatorire.
Pot fi indepartati din sala cei nevarstnici si persoanele care s-ar infatisa intr-o tinuta necuviincioasa.
Presedintele poate chema la ordine orice persoana care tulbura mersul dezbaterilor.
Daca aceasta chemare ramane fara rezultat, el poate obliga pe tulburator sa paraseasca sala si la nevoie va da ordin sa fie scos din sala.
Presedintele poate sa ordone indepartarea tuturor persoanelor din sala, daca altfel nu se poate pastra ordinea.
Art. 123. - Daca dintre cei indepartati din sala ar fi vreuna din parti, inainte de inchiderea dezbaterilor, aceasta va fi chemata in sala si, sub pedeapsa de nulitate, i se vor pune in vedere toate faptele de capetenie petrecute in lipsa sa, precum si declaratiile celor ascultati.
Dispozitia de mai sus nu se aplica in cazul cand partea indepartata din sedinta a fost asistata de un avocat, care a ramas mai departe in sala.
Art. 124. - Dispozitiile de mai sus se aplica in toate locurile unde judecatorii sunt chemati sa-si indeplineasca functiunile lor.
CAPITOLUL III
Judecata
Sectiunea I
Infatisari si dezbateri
Art. 125. - Presedintele va dispune sa se intocmeasca pentru fiecare sedinta o lista de pricinile sorocite sa se judece in acea zi si care va fi afisata la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei.
Pricinile declarate urgente si cele ramase in divergenta se vor judeca inaintea celorlalte.
Partile pot cere schimbarea randului, daca impricinatii avand pricini sorocite inaintea lor nu se impotrivesc.
Art. 126. - Partile pot cere instantei, la inceputul sedintei, amanarea pricinilor care nu sunt in stare de judecata, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri. Aceasta amanare se poate face si de un singur judecator.
Art. 127. - Pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel.
Art. 128. - Presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta. Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului si in urmaparatului.
In caz de trebuinta, presedintele poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini in timp de fiecare data.
Art. 129. - Presedintele este in drept sa puna intrebari partilor sau sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt sau de drept care duc la dezlegarea pricinii, chiar daca nu sunt cuprinse in cerere sau intampinare.
El va putea ordona dovezile pe care le va gasi de cuviinta, chiar daca partile se impotrivesc.
Art. 130. - Judecatorii sau partile pot pune intrebari martorilor sau expertilor numai prin mijlocirea presedintelui, care poate insa incuviinta ca acestia sa puna intrebarile direct.
Judecatorii sunt datori sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a descoperi adevarul si pentru a preveni orice greseala in cunoasterea faptelor; ei vor da partilor ajutor activ in ocrotirea drepturilor si intereselor lor.
Ei vor hotari numai asupra celor ce formeaza obiectul pricinii supuse judecatii.
Art. 131. - La judecatorii judecatorul, inainte de intrarea in dezbateri, va incerca impacarea partilor.
Daca partile se impaca, judecatorul va constata conditiile impacarii in cuprinsul hotararii pe care o va da.
Art. 132. - La prima zi de infatisare instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii precum si pentru a propune noi dovezi. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea facerii intampinarii. Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta:
1. cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2. cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;
3. cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;
4. cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.
Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune intampinare la cererea reconventionala si a propune dovezile in aparare.
Art. 133. - Cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratulu, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.
Lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecarii. Daca paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, in chiar sedinta in care a fost invocata nulitatea.
Art. 134. - Este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii.
Art. 135. - Cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata, care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara de cazul cand amandoua partile consimt sa se judece impreuna.
Art. 136. - Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica.
Art. 137. - Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.
Art. 138. - Dovezile care nu au fost cerute in conditiile art. 112, 115 si 132 nu vor putea fi invocate in cursul instantei, afara de cazurile:
1. (textul pct. 1 a fost abrogat prin Decretul nr. 208 din 12.VIII.1950);
2. cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea;
3. cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;
4. cand dovada nu a fost ceruta in conditiile articolelor mai sus-aratate din pricina nestiintei si lipsei de pregatire a partii.
In cazul amanarii, partea este obligata, sub pedeapsa decaderii, sa depuna, cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata, copii certificate de pe inscrisurile invocate.
Art. 139. - Partea care a depus un inscris in copie certificata este datoare sa aiba asupra sa la sedinta originalul inscrisului sau sa-l depuna mai inainte in pastrarea grefei, sub pedeapsa de a nu se tine seama de inscris.
Daca partea potrivnica nu poate sa-si dea seama de exactitatea copiei fata cu originalul infatisat in sedinta, judecatorul va putea acorda un termen scurt, obligand partea sa depuna originalul in pastrarea grefei.
Art. 140. - Inscrisurile depuse de parti raman dobandite judecatii si nu se mai pot retrage fara invoirea partii potrivnice.
Inscrisurile depuse in original nu vor putea fi retrase decat dupa ce se vor lasa copii legalizate de grefa instantei, la care s-a facut depunerea.
Art. 141. - Cand se tagaduieste exactitatea traducerii in limba romana sau a scrierii cu litere latine, facuta de parte, instantac poate dispune ca traducerea sau scrierea cu litere latine sa se faca de un traducator autorizat sau, in lipsa, de o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.
Paratul va face aceasta cerere prin intampinare, iar reclamantul la primul termen de infatisare.
Art. 142. - Daca partea sau martorul nu cunoaste limba romana, se va folosi un traducator autorizat sau, in lipsa, o persoana de incredere, in care caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.
Judecatorul poate indeplini functia de traducator fara a depune juramant.
Art. 143. - Cand cel ce urmeaza a fi ascultat este mut sau surd si nu poate fi inteles, va fi pus sa scrie raspunsul. Daca nu stie sa scrie, se va folosi un talmaci, aplicandu-se dispozitiile privitoare la experti.
Art. 144. - Cand cel obligat sa semneze declaratiile facute nu vrea sau nu poate sa semneze, se va face aratarea in actul de procedura.
Art. 144 1 . - In cazurile in care potrivit prevederilor Codului familiei, instanta de judecata urmeaza a asculta un copil minor, ascultarea se va face in camera de consiliu. Daca, fata de imprejurarile cauzei, instanta gaseste potrivit, ea va asculta copilul minor fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata.
(Introdus prin Decretul nr. 52 din 1969)
Art. 145. - Dezbaterile in continuare vor fi sorocite in sedinte deosebite, chiar in afara orelor statornicite pentru judecarea pricinilor.
Art. 146. - Partile vor putea fi indatorate, dupa inchiderea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise sau prescurtari scrise, semnate de ele, a sustinerilor lor verbale. Partile vor putea depune concluzii sau prescurtarile chiar fara sa fie obligate. Ele vor fi inregistrate.
Art. 147. - Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi semnata de judecatori si de grefier.
Art. 148. - La cerere, grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotarare sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar. Copiile de pe incheieri, dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai dupa ce acestea au fost semnate de toti judecatorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a fi urmariti ca falsificatori. In cazul cand dezbaterile s-au urmat in sedinta secreta, alte persoane decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri, expertize sau declaratii de martori decat cu incuviintarea presedintelui.
Art. 149. - Instanta va incuviinta stenografierea dezbaterilor, in total sau in parte, la cererea partii.
In acest caz se vor aplica dispozitiile privitoare la experti.
Art. 150. - Cand instanta se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise.
Art. 151. - Pricina poate fi repusa pe rol, daca instanta gaseste necesare noi lamuriri.
Art. 152. - Daca, la orice termen sorocit pentru judecata, se infatiseaza numai una din parti, instanta, dupa ce va cerceta toate lucrarile din dosar si va asculta sustinerile partii, se va pronunta pe temeiul dovezilor administrate, putand primi exceptiile si apararile partii care lipseste.
Art. 153. - Partea care a fost prezenta la infatisare, ea insasi sau prin mandatar, chiar neimputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va fi citata in tot cursul instantei, fiind presupusa ca cunoaste termenele urmatoare.
Aceasta dispozitie nu se aplica:
1. in cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendata sau amanata fara termen;
2. in cazul sorocirii unui termen pentru chemarea la interogator sau juramant;
3. in cazul cand pricina se repune pe rol. Termenul luat in cunostinta sau pentru care au fost trimise citatiile nu poate fi preschimbat, decat dupa citarea partilor si pentru motive temeinice.
Cererea se judeca in camera de chibzuire.
Art. 154. - Partea care in orice chip a pricinuit amanarea judecatii va fi obligata, la cererea partii potrivnice, sa-i plateasca o despagubire pentru paguba pricinuita prin amanare. Instanta hotaraste, dupa ascultarea partilor, printr-o incheiere irevocabila.
Despagubirea nu se inapoiaza, chiar daca partea care a dobandit-o cade in pretentiile sale.
Daca incheierea nu a fost executata in timpul judecatii, partea va putea cere ca despagubirea sa fie tinuta in seama la pronuntarea hotararii.
Art. 155. - Amanarea judecatii in temeiul invoielii partilor nu se poate incuviinta decat o singura data in cursul instantei.
Dupa o asemenea amanare, judecata, daca partile nu staruiesc, va fi suspendata si nu va fi redeschisa decat dupa plata sumelor prevazute de legea timbrului pentru redeschiderea pricinilor.
Instanta este obligata sa cerceteze daca amanarea ceruta de amandoua partile pentru un motiv anumit nu tinde la o amanare prin invoiala partilor; este socotita ca atare cererea de amanare la care cealalta parte s-ar putea impotrivi.
Art. 156. - Instanta va putea da un singur termen pentru lipsa de aparare, temeinic motivata.
Cand instanta refuza amanarea judecatii pentru acest motiv, va amana, la cererea partii, pronuntarea in vederea depunerii de concluzii scrise.
Art. 157. - Pricinile in care procedura este indeplinita si care nu se pot judeca din lipsa de timp vor fi amanate, la cererea uneia din parti, la un termen scurt pentru cand partile nu se vor mai cita. Aceste pricini vor fi judecate cu precadere.
Sectiunea a II-a
Exceptiile de procedura si exceptia puterii de lucru judecat
Art. 158. - Cand in fata instantei de judecata se pune in discutie competenta acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanta competenta ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.
*Daca instanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit putand sa faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotararii asupra fondului. Daca instanta se declara necompetenta, ea va trimite dosarul instantei competente, sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent, de indata ce hotararea a devenit irevocabila. Termenul pentru exercitarea caii de atac curge de la pronuntare.
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Trimiterea dosarului, dupa caz, instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei.
Daca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.
Art. 159. - Necompetenta este de ordine publica:
1. cand pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti;
2. cand pricina este de competenta unei instante de alt grad;
3. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura.
Art. 160. - In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice.
Art. 161. - Cand instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu al drepturilor procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.
Daca lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea.
Art. 162. - Exceptiile de procedura de ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numai cand nu este nevoie de o verificare a imprejurarilor de fapt in afara dosarului.
Art. 163. - Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.
Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii in fata instantelor de fond.
Daca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante de grade deosebite, la instanta cu grad mai inalt.
Art. 164. - Partile vor putea cere intrunirea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa legatura.
Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o.
Dosarul va fi trimis instantei mai intai investita, afara numai daca amandoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte instante.
Cand una din pricini este de competenta unei instante, si partile nu o pot inlatura, intrunirea se va face la acea instanta.
Art. 165. - In orice stare a judecatii se pot desparti pricinile intrunite, daca instanta socoteste ca numai una din ele este in stare de a fi judecata.
Art. 166. - Exceptia puterii lucrului judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar inaintea instantelor de recurs.
SECTIUNEA a III-a
Administrarea dovezilor
§ 1. Dispozitii generale
Art. 167. - Dovezile se pot incuviinta numai daca instanta socoteste ca ele pot sa aduca dezlegarea pricinii, afara de cazul cand ar fi primejdie ca ele sa se piarda prin intarziere.
Ele vor fi administrate inainte de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
Dovada si dovada contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta in acelasi timp. Cand dovada cu martori a fost incuviintata in conditiile art. 138, dovada contrara va fi ceruta sub pedeapsa decaderii in aceeasi sedinta, daca amandoua partile sunt de fata.
Partea lipsa la incuviintarea dovezii este obligata sa ceara dovada contrarie la sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare, la prima zi cand se infatiseaza.
Art. 168. - Incheierea prin care se incuviinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui dovedite, precum si mijloacele de dovada incuviintate pentru dovedirea lor. Administrarea dovezilor se va face in ordinea statornicita de instanta.
Cand o parte renunta la dovezile ce a propus, cealalta parte poate sa si le insuseasca.
Art. 169. - Administrarea dovezilor se face in fata instantei de judecata.
(Alineatele 2 si 3 au fost abrogate prin Decretul nr. 38 din 16.II.1969).
Cand administrarea dovezilor urmeaza sa se faca in alta localitate, ea se va indeplini, prin delegatie, de catre o instanta de acelasi grad sau chiar mai mica in grad, daca in acea localitate nu exista o instanta de acelasi grad. Daca felul dovezii ingaduie si partile se invoiesc, instanta care administreaza dovada poate fi scutita de citarea partilor.
Art. 170. - Cand s-a incuviintat o cercetare locala, expertiza sau dovada cu martori, partea care a propus-o este obligata ca, in termen de 5 zile de la incuviintare, sa depuna suma statornicita de instanta pentru cheltuielile de cercetare, drumul si despagubirea martorilor sau plata expertului; recipisa se va depune la grefa instantei.
Cand s-au incuviintat partilor dovezi potrivit dispozitiilor art. 138 pct. 2 si 4, termenul de mai sus poate fi prelungit pana la 15 zile.
Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea, pentru acea instanta, din dovada incuviintata.
Depunerea sumei se va putea insa face si dupa implinirea termenului, daca prin aceasta nu se amana judecata.
Art. 171. - Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere, discutand in fapt, si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice.
§ 2. Dovada cu inscrisuri
Art. 172. - Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona infatisarea lui.
Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa lege, ea este obligata sa infatiseze inscrisul.
Art. 173. - Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau in parte, in cazurile:
1. cand cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale;
2. cand infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul;
3. cand infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispretului public.
Art. 174. - Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existentei inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distrus sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu-l infatiseaza la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cerut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui inscris.
Art. 175. - Daca inscrisul se gaseste in pastrarea unei autoritati, instanta va lua masuri pentru aducerea lui, putand pronunta impotriva sefului autoritatii, in caz de refuz neintemeiat, despagubiri pentru fiecare zi de intarziere.
Daca inscrisul este detinut de o alta persoana, aceasta va putea fi citata ca martor, punandu-i-se in vedere sa aduca inscrisul in instanta, sub pedeapsa platii de despagubiri pentru fiecare zi de intarziere. Aceasta este indreptatita sa refuze aducerea inscrisului in cazurile prevazute de art. 173.
Infatisarea si aducerea inscrisului se fac pe cheltuiala partii care a cerut dovada; suma de plata va fi statornicita prin incheiere irevocabila.
Art. 176. - Instanta nu va putea cere trimiterea cartilor funciare si a planurilor, a registrelor autoritatilor, precum si a inscrisurilor originale depuse la instante sau notari publici*. Cercetarea acestor inscrisuri se va face, cu citarea partilor, de un magistrat delegat sau, daca inscrisul se gaseste in alta localitate, prin delegatie, de catre instanta respectiva.
*) Notariatul public care a existat in unele provincii istorice ale tarii a fost desfiintat in decembrie 1951, prin extinderea pe intregul teritoriu al R.S.R. a Notariatului de Stat, infiintat prin Decretul nr. 79 din 31 martie 1950.
§ 3. Verificarea de scripte
Art. 177. - Acela caruia i se opune un inscris sub semnatura privata este dator, fie sa recunoasca, fie sa tagaduiasca scrisul ori semnatura.
Mostenitorii sau urmasii in drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia.
Art. 178. - Cand una din parti declara ca nu recunoaste fie scrisul, fie semnatura, instanta va pasi la verificarea inscrisului.
Spre acest sfarsit, presedintele instantei va obliga pe cel caruia i se atribuie scrierea sau semnatura sa scrie si sa semneze sub dictarea sa, parti din inscris.
Refuzul de a scrie va putea fi socotit ca o recunoastere a scrisului.
Art. 179. - Daca instanta, dupa verificarea inscrisului cu scrisul sau semnatura facuta in fata ei sau cu alte inscrisuri, nu este lamurita, va dispune ca verificarea sa se faca prin expert, obligand partile sa depuna de indata inscrisuri pentru verificare.
Se primesc ca atare:
1. inscrisurile autentice;
2. inscrisurile private, netagaduite de parti;
3. partea din inscris netagaduita;
4. scrisul sau semnatura facuta inaintea instantei. Inscrisurile depuse pentru verificare vor fi semnate de presedinte, grefier si parti. Partile iau cunostinta de inscrisuri in sedinta.
Art. 180. - Daca una din parti declara ca scrisul sau semnatura este falsa si cealalta parte nu este de fata, instanta va dispune infatisarea partilor in persoana, la alt termen, cand partea care a invocat inscrisul va arata mijloacele sale de aparare si va depune inscrisul pentru verificare.
Partile pot fi reprezentate si prin mandatari cu procura speciala, daca dovedesc o impiedicare bine intemeiata.
Art. 181. - Presedintele va constata, prin proces-verbal, starea materiala a inscrisului defaimat, daca exista pe el stersaturi, adaugiri sau indreptari, apoi il va semna, spre neschimbare si-l va incredinta grefei, dupa ce va fi semnat de grefier si de parti.
Daca partile nu vor sau nu pot sa semneze, se va face aratare in procesul-verbal.
Art. 182. - La ziua sorocita, presedintele intreaba partea care a infatisat inscrisul daca intelege sa se foloseasca de el.
Daca partea lipseste, nu voieste sa raspunda sau declara ca nu se mai foloseste de inscris, acesta va fi inlaturat.
Daca partea care a defaimat inscrisul ca fals lipseste sau nu voieste sa raspunda sau nu staruie in declaratie, inscrisul va fi socotit ca recunoscut.
Art. 183. - Daca partea care defaima inscrisul ca fals arata pe autorul sau complicele falsului, instanta poate suspenda judecata pricinii, inaintand inscrisul procurorului impreuna cu procesul-verbal ce se va incheia.
Art. 184. - Cand nu este caz de judecata penala sau daca actiunea publica s-a stins sau s-a prescris, falsul se va cerceta de instanta civila, prin orice mijloace de dovada.
Art. 185. - Cel care a cerut o verificare de scripte va putea fi condamnat la o amenda de 3000 pana la 10000 lei si la despagubiri, daca se dovedeste ca inscrisul a fost scris de el.
§ 4. Dovada cu martori
Art. 186. - Cand instanta a incuviintat dovada cu martori, ea va dispune ascultarea acelora care au fost propusi prin cerere si intampinare.
In cazurile prevazute de art. 138 pct. 2 si 4, lista martorilor se va depune, sub pedeapsa decaderii, in termen de 5 zile de la incuviintare.
Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, in care caz, lista se va depune in termenul si sub pedeapsa mai sus-aratate. Decaderea din dovada cu martori pentru neindeplinirea obligatiilor prevazute de art. 170 se acopera daca acestia se infatiseaza la termenul sorocit pentru ascultarea lor.
Art. 187. - Instanta va putea margini numarul martorilor propusi.
Art. 188. - Impotriva martorului care lipseste la prima citare, instanta va da mandat de aducere, putand aplica, prin incheiere executorie, si o amenda de la 500 la 3000 lei; amenda se va putea ridica pentru motive temeinice.
In pricinile urgente, se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen.
Daca, dupa mandatul de aducere, martorul nu se infatiseaza, instanta va putea pasi la judecata. Instanta poate incuviinta ascultarea martorului la locuinta sa, cand acesta este impiedicat de a veni in instanta.
Art. 189. - Nu pot fi ascultati ca martori:
1. rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv;
2. sotul, chiar despartit;
3. interzisii si cei declarati de lege incapabili de a marturisi;
4. cei condamnati pentru juramant sau marturie mincinoasa.
Art. 190. - In pricinile privitoare la starea civila sau despartenie se vor putea asculta rudele si afinii mai sus-aratati, in afara de descendenti.
Art. 191. - Sunt scutiti de a fi martori:
1. slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii publici si orice alti muncitori pe care legea ii obliga sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii;
2. functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate;
3. cei care prin raspunsurile lor s-ar expune ei insisi sau ar expune pe vreuna din persoanele
aratate in art. 189 la punctele 1 si 2 la o pedeapsa penala sau la dispretul public; in aceste cazuri, motivul de scutire va fi dovedit prin juramant.
Persoanele aratate la punctele 1 si 2, in afara de slujitorii cultelor, vor fi obligati sa depuna daca au fost dezlegate de indatorirea pastrarii secretului de cel interesat sau autoritatea interesata la pastrarea lui.
Art. 192. - Presedintele, inainte de a lua marturia, va cere martorilor sa arate:
1. numele, indeletnicirea, locuinta si varsta;
2. daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad;
3. daca se afla in serviciul uneia din parti;
4. daca este in judecata, in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna din parti.
*Art. 193. - Inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant: "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
In timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe biblie.
Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului.
Martorului de alta religie decat cea crestina nu ii sunt aplicabile prevederile alin. 2.
Martorul fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu."
Martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu."
Situatiile la care se refera alin. 3, 4, 5 si 6 se retin de organul judiciar pe baza afirmatiilor facute de martor.
Dupa depunerea juramantului, presedintele va pune in vedere martorului ca, daca nu va spune adevarul, savarseste infractiunea de marturie mincinoasa.
Despre toate acestea se face mentiune in declaratia scrisa.
Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant; i se atrage insa atentia sa spuna adevarul.
* Alin. 1 al art. 193 a fost modificat iar ali. 2-7 au fost introduse prin Legea nr. 59/1993.
Art. 194. - Martorul care fara motiv intemeiat refuza sa depuna marturia va fi sanctionat, prin incheiere executorie, cu amenda de la 1000 la 5000 lei, putand fi obligat si la despagubiri fata de partea vatamata.
Art. 195. - Copilul mai mic de 14 ani si persoanele care din pricina debilitatii mintale sau in mod vremelnic sunt lipsite de discernamant, pot fi ascultate, insa la aprecierea depozitiei, instanta va tine seama de situatia speciala a martorului.
(D. nr. 38 - 16.III.1959; D. nr. 52 - 31.I.1969)
Art. 196. - Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de fata.
Ordinea ascultarii martorilor va fi statornicita de presedinte, tinand seama si de cererea partilor.
Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul cercetarii, afara numai daca instanta hotaraste altfel. Martorul nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte; el se poate folosi insa de insemnari cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
Art. 197. - Martorii pot fi din nou intrebati, daca instanta gaseste de cuviinta. Martorii ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intrebati, fiind pusi fata.
Daca instanta gaseste ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la dezlegarea pricinii, este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui dovedire e oprita de lege, nu o va incuviinta.
Instanta, la cererea partii, va trece in incheierea de sedinta atat intrebarea cat si motivul pentru care s-a inlaturat.
Art. 198. - Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si de martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre aceasta.
Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, de grefier si martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incat sa nu se poata adauga nimic.
Art. 199. - Daca din cercetare reies banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de mituire de martor, instanta va incheia proces-verbal si va trimite pe martor in fata autoritatilor penale.
Art. 200. - Martorul poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum si sa fie despagubit dupa starea sau indeletnicirea sa si potrivit cu departarea domiciliului si timpul pierdut.
Incheierea instantei sau a judecatorului delegat este executorie.
pagina a 2-a
§ 5. Expertiza
Art. 201. - Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta socoteste de cuviinta sa
cunoasca parerea unor specialisti, va numi unul sau trei experti, statornicind punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte.
Art. 202. - Expertii se vor numi de catre instanta, daca partile nu se invoiesc asupra numirii lor.
Incheierea de numire va statornici si plata cuvenita expertilor.
Art. 203. - Nu vor fi numiti experti:
1. minorii si interzisii;
2. falitii;
3. cei condamnati pentru crima sau pentru delict de fals, furt, inselaciune, abuz de incredere,
marturii mincinoase, infractiuni contra bunelor moravuri, vagabondaj, abuz de putere, specula ilicita, sabotaj economic, dare sau luare de mita, trafic de influenta, delapidare, rupere de sigilii, sustragere, delicte contra sigurantei interioare si exterioare a statului, calomnie sau denuntare calomnioasa.
Art. 204. - Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.
Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
Art. 205. - Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.
Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
Expertul care refuza, fara motiv intemeiat, sa indeplineasca sarcina care i s-a incredintat, va fi sanctionat, prin incheiere executorie, cu amenda de la 1000 la 5000 lei si obligat la despagubiri fata de partea vatamata.
Art. 206. - Abrogat prin Decretul nr. 38/1959.
Art. 207. - Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea, vor fi ascultati chiar in sedinta, iar
parerea lor se va trece intr-un proces-verbal, intocmit potrivit art. 198.
Art. 208. - Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.
Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
Art. 209. - Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul sorocit pentru judecata.
Nedepunerea lucrarii in termen va fi sanctionata cu amenda de la 500 la 3000 lei. Incheierea de condamnare este executorie.
Amenda nu se va putea ridica decat pentru motive intemeiate.
Art. 210. - Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.
Art. 211. - Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da deslusiri ori de cate ori li se va cere, in care caz au dreptul la despagubiri ce se vor statornici prin incheiere executorie. Cand nu se infatiseaza, li se va aplica amenda prevazuta la art. 205.
Art. 212. - Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.
Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
Art. 213. - Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita.
La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita prin incheiere executorie data cu citarea partilor.
Art. 214. - Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si
statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.
§ 6. Cercetarea la fata locului
Art. 215. - In cazul cand instanta va socoti de trebuinta, va putea hotari ca in intregul ei sau numai unul din magistrati sa mearga la fata locului spre a se lamuri asupra unor imprejurari de fapt care se vor arata prin incheiere.
Art. 216. - Cercetarea la fata locului se va face cu citarea partilor, putandu-se asculta martorii si expertii pricinii.
Despre cele urmate la fata locului se va incheia proces-verbal.
Art. 217. - Cand instanta merge la fata locului, va fi insotita de procuror, in cazurile in care
prezenta acestuia este ceruta de lege.
§ 7. Interogatorul
Art. 218. - Se va putea incuviinta chemarea la interogator, cand este privitor la fapte personale, care fiind in legatura cu pricina, pot duce la dezlegarea ei.
Art. 219. - Cel chemat va fi intrebat de catre presedinte asupra fiecarui fapt in parte.
Cu incuviintarea presedintelui, fiecare dintre judecatori, procurorul, precum si partea potrivnica pot pune de-a dreptul intrebari celui chemat la interogator.
Partea nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte. Ea se poate folosi insa de insemnari, cu incuviintarea presedintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.
Daca partea declara ca pentru a raspunde trebuie sa cerceteze inscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogator.
Art. 220. - Reprezentantul legal, curatorul sau consiliul judiciar pot fi chemati personal la
interogator pentru actele incheiate si faptele savarsite de ei in aceasta calitate.
Art. 221. - Raspunsurile la interogator vor fi trecute pe aceeasi foaie cu intrebarile. Interogatorul va fi semnat pe fiecare pagina de presedinte, grefier, de cel care l-a propus, precum si de partea care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. Tot astfel vor fi semnate adaugirile, stersaturile sau schimbarile aduse, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
Daca partile nu voiesc sau nu pot sa semneze, se va face aratare in josul interogatorului.
Art. 222. - Statul si celelalte persoane juridice de drept public, precum si persoanele juridice de drept privat, vor raspunde in scris la interogatoriul ce li se va comunica.
Se excepteaza societatile comerciale de persoane, ai caror asociati cu drept de
reprezentare vor fi citati personal la interogator.
Art. 223. - Partea care are domiciliu in strainatate va putea fi interogata prin cel care o reprezinta in judecata.
In acest caz, interogatorul va fi comunicat in scris mandatarului, care va depune raspunsul partii dat in cuprinsul unei procuri speciale si autentice. Daca mandatarul este avocat, procura speciala certificata de acesta este indestulatoare.
Art. 224. - Instanta poate incuviinta luarea interogatorului la locuinta, daca partea este impiedicata de a veni in fata instantei.
Art. 225. - Daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogator sau nu se
infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice.
§ 8. Juramantul
Textele art. 226 - 234 inclusiv au fost abrogate prin Decretul nr. 208 din 12 august 1950.
§ 9. Asigurarea dovezilor
Art. 235. - Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare, sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.
Cererea poate fi facuta chiar daca nu este primejdie in intarziere, in cazul cand paratul isi da invoirea.
Art. 236. - Cererea se va indrepta, inainte de judecata, la judecatoria in circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul cercetarii, iar in timpul judecatii, la instanta care judeca pricina.
Partea va arata in cerere dovezile a caror administrare o pretinde, faptele ce voieste sa dovedeasca, precum si primejdia intarzierii sau invoirea paratului.
Paratul nu este obligat sa depuna intampinare. Instanta va hotari prin incheiere data in camera de consiliu.
In caz de primejdie in intarziere, instanta va putea incuviinta cererea si fara citarea partilor.
Art. 237. - Administrarea dovezii va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va soroci.
Art. 238. - Incheierea instantei este executorie si poate fi atacata cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.
Incheierea data in timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata decat odata cu fondul.
Art. 239. - Oricine are interes sa constate de urgenta o anumita stare de fapt, care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la administrarea dovezilor, va putea cere instantei in circumscriptia careia urmeaza sa se faca constatarea si pe langa care functioneaza executori judecatoresti, sa delege un executor judecatoresc care sa constate la fata locului aceasta stare de fapt.
Presedintele poate incuviinta facerea constatarii fara instiintarea aceluia impotriva caruia se cere.
Procesul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea, daca nu a fost de fata.
El va face dovada pana la dovada contrarie.
Art. 240. - In caz de primejdie in intarziere, administrarea dovezii si constatarea prin executori judecatoresti se vor putea face si in zilele de sarbatoare si chiar si in afara orelor legale, cu incuviintarea anume a magistratului.
Art. 241. - Dovezile administrate in conditiile mai sus prevazute pot sa fie folosite si de partea care nu a cerut administrarea lor.
Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi tinute in seama de instanta care judeca pricina in fond.
Sectiunea a IV-a
Suspendarea judecatii
Art. 242. - Instanta va suspenda judecata:
1. cand amandoua partile o cer;
2. daca niciuna din parti nu se infatiseaza la strigarea pricinii. Cu toate acestea pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut in scris judecarea in lipsa.
Art. 243. - Judecata pricinilor se suspenda de drept:
1. prin moartea uneia din parti, afara de cazul cand partea interesata cere termen pentru
introducerea in judecata a mostenitorilor;
2. prin interdictie, punere sub curatela sau consiliu judiciar a unei parti pana la numirea tutorului, curatorului sau consiliului judiciar;
3. prin moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de ziua
infatisarii;
4. prin incetarea functiunii tutorului, curatorului sau consiliului judiciar;
5. prin declararea in stare de faliment a uneia din parti, cand falitul trebuie sa fie reprezentat prin judecatorul sindic.
Faptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii, daca ele s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor.
Art. 244. - Instanta poate suspenda judecata:
1. cand dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;
2. cand se ivesc indiciile unei infractiuni, a carei constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea.
Suspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila.
Art. 245. - Judecare reincepe:
1. prin cerere de redeschidere facuta de una din parti, cand ea s-a suspendat prin invoirea partilor sau prin lipsa lor;
2. prin cererea de redeschidere, facuta cu aratarea mostenitorilor, tutorului, consiliului judiciar, a celui reprezentat de mandatarul mort, a noului mandatar sau sindicului, in cazurile prevazute de art. 243.
Sectiunea a V-a
Renuntarea la judecata si renuntarea la drept
Art. 246. - Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, fie verbal in sedinta, fie prin cerere scrisa.
Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fara drept de apel.
Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli.
Cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti.
Art. 247. - In caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor.
Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel.
Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic.
Hotararea se da fara drept de apel.
Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii.
Sectiunea a VI-a
Perimarea
Art. 248. - Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de un an. Partea nu se socoteste in vina, cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu.
Termenul perimarii nu curge cat timp, fara vina partii, cererea n-a ajuns inca la instanta competenta sa o judece sau nu se poate soroci termen de judecata.
In materie comerciala termenul de perimare este de sase luni.
Art. 249. - Perimarea se intrerupe prin indeplinirea unui act de procedura facut in vederea
judecarii pricinii.
Art. 250. - Cursul perimarii este suspendat cat timp dainuieste suspendarea judecarii pronuntata de instanta in cazurile prevazute de art. 244.
In cazurile prevazute de art. 243, cursul perimarii este suspendat timp de 3 luni de la data cand s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecatii, daca aceste fapte s-au petrecut in cele din urma 6 luni ale termenului de perimare.
Perimarea se suspenda de asemenea pe timpul cat partea este impiedicata de a starui in
judecata din pricina unor imprejurari mai presus de vointa sa.
Art. 251. - In cazul cand sunt mai multi reclamanti sau parati impreuna, cererea de perimare sau actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlalti.
Art. 252. - Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii. Presedintele instantei va cita de urgenta partile si va dispune ca grefa sa intocmeasca o dare de seama asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea.
Hotararea este supusa recursului; termenul curge de la pronuntare.
Art. 253. - Perimarea poate fi invocata si pe cale de exceptie. In acest caz hotararea care
pronunta perimarea este supusa recursului, iar incheierea de respingere poate fi atacata numai o data cu fondul pricinii.
Perimarea cererii de chemare in judecata nu poate fi ridicata in instanta de apel.
Art. 254. - Perimarea are drept urmare ca toate actele de procedura facute in acea instanta nu-si produc efectele.
Cand, insa, se face o noua cerere de chemare in judecata, partile pot folosi dovezile administrate in cursul judecarii cererii perimate, in masura in care noua instanta socoteste ca nu este de trebuinta refacerea lor.
CAPITOLUL IV
Hotararile
Sectiunea I
Dispozitii generale
Art. 255. - *Hotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc "sentinte", iar hotararile prin care se se solutioneaza apelul, recursul, precum si recursul in interesul legii ori in anulare se numesc "decizii".
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Toate celelalte hotarari date de instanta in cursul judecatii se numesc "incheieri".
Art. 256. - Dupa sfarsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc in secret, fie in sedinta, fie in camera de consiliu.
Dupa chibzuire, presedintele aduna parerile judecatorilor, incepand cu cel mai nou in functiune sau cu cel mai tanar, el pronuntandu-se cel din urma.
Art. 257. - Daca majoritatea legala nu se poate intruni, pricina se va judeca din nou in complet de divergenta, in aceeasi zi sau in cel mult 5 zile.
La instantele de fond, parerile vor trebui sa fie totdeauna motivate inainte de judecarea divergentei, afara de cazul cand judecata se face chiar in ziua cand s-a ivit divergenta.
Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor ramase in divergenta; daca, dupa judecarea divergentei, vor fi mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror pareri se apropie mai mult, sunt
datori sa se uneasca intr-o singura parere.
Judecatorii pot reveni asupra parerilor lor, care au pricinuit divergenta.
Dupa judecarea punctelor ramase in divergenta, completul care a judecat inainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii.
Dispozitiile alin. 3 se aplica prin asemanare si in cazurile in care completele de judecata sunt alcatuite in numar fara sot.
Art. 258. - Dupa ce s-a intrunit majoritatea, se va intocmi de indata, pe scurt, dispozitivul hotararii, care se semneaza sub pedeapsa nulitatii, de judecatori si grefier, si care va arata deopotriva si parerile judecatorilor ramasi in minoritate.
El se pronunta de presedinte, in sedinta, chiar in lipsa partilor.
Dupa pronuntarea hotararii nici un judecator nu poate reveni asupra parerii sale.
Dispozitivul hotararii se consemneaza intr-un registru special, tinut de fiecare instanta.*
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Art. 259. - Abrogat prin Decretul nr. 132 din 19 iunie 1952
Art. 260. - Daca instanta nu poate hotari de indata, pronuntarea se va amana pentru un termen pe care presedintele il va anunta si care nu va putea fi mai mare de 7 zile.
Magistratul care a luat parte la judecata este competent sa se pronunte, chiar
daca nu mai face parte din alcatuirea instantei afara de cazul cand a incetat de a mai fi magistrat.
Art. 261. - Hotararea se da in numele legii si va cuprinde:
1. aratarea instantei care a pronuntat-o si numele judecatorilor care au luat parte la judecata;
2. numele, domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor;
3. obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor;
4. aratarea concluziilor procurorului;
5. motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor;
6. dispozitivul;
7. calea de atac si termenul in care se poate exercita;
8. aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta, precum si semnaturile judecatorilor si grefierului.
In cazul in care, dupa pronuntare, unul dintre judecatori este in imposibilitate de a semna hotararea, presedintele instantei o va semna in locul sau, iar daca cel in imposibilitate sa semneze este grefierul, hotararea va fi semnata de grefierul sef, facandu-se mentiune despre cauza care a impiedicat pe judecator sau pe grefier sa semneze hotararea.*
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui sa fie motivata in josul hotararii.
Art. 262. - In cazurile in care judecatorii pot da termen pentru executarea hotararii, ei vor face aceasta, prin chiar hotararea care dezleaga pricina, aratand si motivele pentru care au incuviintat termenul.
Art. 263. - Datornicul nu va putea cere termen, nici nu va putea sa se bucure de termenul ce i s-a dat, daca bunurile lui se vand dupa cererea altui creditor, daca este in stare de faliment sau de insolvabilitate indeobste cunoscuta sau daca prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau, sau daca nu a dat garantiile fagaduite.
Art. 264. - Cand motivarea hotararii nu se poate face pana la data pronuntarii, ea se va face in
termen de cel mult 15 zile de la pronuntare. Daca instanta a fost alcatuita din mai multi magistrati, presedintele va putea insarcina pe unul din ei cu redactarea hotararii.
Parerea judecatorilor ramasi in minoritate va trebui redactata in acelasi timp cu hotararea.
Art. 265. - Adaugirile, stersaturile sau schimbarile in cuprinsul hotararii vor trebui semnate de
judecator, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama.
Art. 266. - Hotararea se va face in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se va depune, spre conservare, la dosarul de hotarari al instantei.
Hotararea se va comunica partilor, in copie, in cazul cand aceasta este necesar pentru curgerea unui termen de exercitarea unei cai ordinare de atac.
Art. 267. - Dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la calea de atac,
facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces-verbal, semnat de presedinte si de grefier.
Renuntarile se pot face si in urma, prin infatisarea partii inaintea presedintelui sau prin inscris autentic.
Art. 268. - Incheierile premergatoare vor fi date cu acelasi numar de voturi ca si hotararile.
Judecatorii nu sunt legati prin aceste incheieri.
Ei sunt legati de acele incheieri care, fara a hotari in totul pricina, pregatesc dezlegarea ei.
Orice dispozitie luata de instanta prin incheiere va fi motivata.
Art. 269. - Hotararile vor fi investite cu formula executorie, dupa cum urmeaza:
"noi, presedintele romaniei" (Aici urmeaza cuprinsul hotararii) .
"Dam imputernicire si ordonam agentilor administrativi si ai fortelor publice sa execute aceasta ( hotarare ); procurorilor sa staruie pentru aducerea ei la indeplinire. Spre credinta, prezenta ( hotarare ) s-a semnat de .................. (Urmeaza semnatura presedintelui si a grefierului)*
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
Hotararea investita se va da numai partii care a castigat sau reprezentantului ei.
Sectiunea a II-a
Hotararile partiale
Art. 270. - Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea
acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii.
Sectiunea a III-a
Hotararile care consfintesc invoiala partilor
Art. 271. - Partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea hotarare care sa consfinteasca invoiala lor.
Daca partile se infatiseaza la ziua sorocita pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita, chiar de un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta.
Daca ele se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu.
Art. 272. - Invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitivul hotararii.
La judecatorii invoiala va putea fi infatisata si verbal; in acest caz, ea va fi trecuta intr-un proces-verbal, care va fi incheiat cu aplicarea, prin asemanare, a dispozitiilor prevazute de art. 82 alineatul 2, si care va fi trecut in dispozitivul hotararii ce se va da.
Art. 273. - Hotararea care consfinteste invoiala partilor se da fara drept de apel.
Sectiunea a IV-a
Cheltuielile de judecata
Art. 274. - Partea care cade in pretentiuni va fi obligata la cerere, sa plateasca cheltuielile de
judecata.
Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de procedura si impozit proportional, plata expertilor, despagubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut.
Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pricinii sau munca indeplinita de avocat.
Art. 275. - Paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, afara numai daca a fost pus in intarziere inainte de chemarea in judecata.
Art. 276. - Cand pretentiile fiecarei parti au fost incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele poate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor.
Art. 277. - Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plateasca
cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei.
Sectiunea a V-a
Executia vremelnica
Art. 278. - Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect:
1. plata salariilor;
2. despagubiri pentru accidente de munca;
3. rente sau pensii alimentare;
4. reparatii grabnice;
5. punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului;
6. pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste posesiunea;
7. in cazul prevazut de art. 270;
8. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie.
Art. 279. - Instanta poate incuviinta executia vremelnica a hotararilor privitoare la bunuri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu temeinicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exista primejdie vadita in intarziere; in acest caz instana va putea obliga la darea unei cautiuni.
Executia vremelnica nu se poate incuviinta:
1. in materie de stramutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari
avand o asezare fixa;*
* Text modificat prin Legea nr. 59/1993.
2. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciara.
Cererea de executie vremelnica se va putea face si verbal in instanta pana la inchiderea dezbaterilor. Daca cererea a fost respinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel.
Art. 280. - Cererea pentru suspendarea executiei vremelnice se va putea face fie o data cu apelul fie deosebit in tot cursul instantei de apel.
Cererea se va depune la prima instanta sau instanta de apel, in care caz se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotararii.
Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel.
Suspendarea va putea fi incuviintata cu sau fara cautiune.
Pana la dezlegarea cererii de suspendare, suspendarea va putea fi incuviintata vremelnic,
prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului.
Sectiunea a VI-a
Indreptarea hotararilor
Art. 281. - Greselile asupra numelui, calitatii, si sustinerilor partilor sau cele de socoteli, precum si orice alte greseli materiale strecurate in hotarare, pot fi indreptate, din oficiu sau in urma unei simple cereri.
Instanta poate cita partile, cand gaseste de cuviinta pentru unele lamuriri.
Indreptarea se va face in amandoua exemplare ale hotararii.
Termenul de apel impotriva incheierii date asupra indreptarii curge de la pronuntare, in cazul cand partile au fost citate.
Dispozitiile de mai sus se aplica, prin asemanare, si greselilor strecurate intr-o incheiere.